x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Planul guvernanților pentru a stopa declinul demografic fără precedent din România

Planul guvernanților pentru a stopa declinul demografic fără precedent din România

de Monica Cosac    |    08 Apr 2024   •   09:00
Planul guvernanților pentru a stopa declinul demografic fără precedent din România
Sursa foto: Victor Stroe

România se confruntă cu un declin demografic fără precedent, riscând să piardă două treimi din populație, până în anul 2100, potrivit ultimelor statistici. Prin urmare, Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică o strategie și un plan pentru creșterea natalității în următorii ani. Sprijinirea tinerelor familii prin facilitarea accesului la locuințe sociale/cu chirii subvenționate și a accesului la credite cu dobânzi mici, garantate de stat, acordarea unor tichete sociale pentru creșe și grădinițe, servicii de tip afterschool pentru elevii care provin din familii vulnerabile, reînființarea dispensarelor comunale și dezvoltarea rețelei de medici de familie din mediul rural - sunt câteva dintre măsurile prin care guvernanții vor să pună pună frână declinului demografic accentuat.

Rata fertilității este numărul mediu de copii născuți de o femeie în timpul vieții ei și, în general, o țară trebuie să aibă o rată totală a fertilității de 2,1 copii de femeie, pentru a menține pe nivelul de înlocuire al populației. Cele mai multe state din sudul, centrul și estul Europei au rata totală a fertilității (RTF) de sub 1,5 copii, cu toate că studiile arată că, de obicei, cuplurile din țările cu fertilitate foarte scăzută doresc să aibă doi copii. „Ratele naționale de fertilitate foarte scăzute semnalează astfel că există un decalaj între aspirațiile de fertilitate și dimensiunea reală a familiei. În consecință, creșterea fertilității a devenit un scop declarat al politicilor pentru familie în cele mai multe state din UE”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În România, „numărul de copii a scăzut de la 6,64 milioane în 1990 la 3,65 milioane în 2021, reducerea masivă a natalității fiind principala cauză a declinului demografic”, precizează experții Ministerului Muncii.

„Lipsă de preocupare la nivel strategic cu privire la familie”

Chiar dacă, în ceea ce privește rata fertilității, țara noastră nu stă neapărat mai prost decât alte state din Sud-Estul Europei, România se confruntă și cu fenomenul emigrației, și cu lipsa de preocupare a autorităților pentru protecția familiei, ceea ce a dus la un declin accelerat al populației. 

„În pofida faptului că România se confruntă cu un declin demografic fără precedent, atât din cauza unei rate a natalității mult sub rata de înlocuire, cât și a emigrației externe, se constată o lipsă de preocupare la nivel strategic cu privire la familie. Există o multitudine de strategii și planuri de acțiune la nivelul ministerelor și a celorlalte structuri centrale relevante din perspectiva domeniului familiei, însă cu foarte puține măsuri concrete care să vizeze familia”, spun experții de la Ministerul Muncii. Aceștia dau ca exemplu chiar Ministerul Familiei, care, deși a fost creat în perioada elaborării sau avizării majorității strategiilor relevante din țara noastră care includ măsuri pentru familie, MFTES „a preluat doar tangențial o parte dintre intențiile pe care le propune pentru domeniul familiei”.

Un raport UNICEF arată că România prezintă un dezechilibru major al principalelor politici publice pentru familie. Astfel, dacă în privința duratei concediului de creștere a copilului - oferit atât mamei, cât și tatălui – ne aflăm printre primele țări la nivel european, pentru politicile care privesc educația timpurie a copiilor preșcolari „România prezintă un deficit major comparativ cu celelalte state europene”.

Nouă din 10 copii între 2 și 3 ani nu beneficiază de educație timpurie instituțională, în condițiile în care Consiliul Europei a stabilit anul 2020 ca țintă pentru un minim de 33% din copiii sub 3 ani care să aibă acces la astfel de programe.

Cea mai mare scădere a populației totale, după Lituania, până în 2100

Conform documentului pus în dezbatere publică de către Ministerul Muncii, proiecțiile demografice, bazate pe ipotezele actuale privind fertilitatea, mortalitatea și migrația internațională valabilă pentru toată perioada prognozei (2021–2100), „arată următoarele modificări structurale importante:

  1. o scădere substanțială a populației;
  2. schimbări în structura pe vârste a populației – scădere a populației de 0-14 ani de  aproximativ 1,2 milioane persoane, alături de o scădere a ponderii tinerilor, dar și a populației în vârstă de muncă; ponderea populației adulte estimată la 54,8% din totalul populației în 2100 (scădere semnificativă), iar cea a populației vârstnice în creștere accentuată, estimată să reprezinte 31,7% în 2100”.

„Proiecțiile Eurostat pentru anul 2100 arată că, la nivelul UE, România va avea, după Lituania, cea mai mare scădere a populației totale, care va reprezenta 66,3% din totalul populației din 2020, în vreme ce la nivelul UE 27 se prognozează o scădere a populație totale de aproximativ 7%”, se arată în Strategia națională pentru implementarea performantă a politicilor familiale, elaborată de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Familiei.

„Un trai decent pentru fiecare familie”, până în 2028

În acest context, experții celor două ministere propun un set de politici pentru creșterea natalității și măsuri țintite către anumite categorii specifice de populație.

Una dintre acestea este asigurarea unui „trai decent pentru fiecare familie”, prin politici sociale de sprijinire a familiilor vulnerabile mai eficiente decât până acum și prin reducerea disparităților între orașele mari și mediul rural/orașele mici.

Concret, guvernanții au în plan să ajute tinerele familii să stea în locuințe decente „prin facilitarea accesului la locuințe sociale/cu chirii subvenționate și a accesului la credite cu dobânzi mici, garantate de stat” și „prin acordarea de suport pentru reabilitarea sau renovarea de locuințelor sociale”.

De asemenea, documentul vizează scăderea taxării muncii în cazul familiilor cu 2 sau mai mulți copii, sprijinirea accesului celor cu copii la creșe și grădinițe; acordarea de sprijin sub forma tichetelor sociale familiilor cu venituri mici și medii pentru accesarea creșelor și grădinițelor, inclusiv a celor private, și sprijinirea tinerelor mame să se reintegreze pe piața muncii.

Reglementarea, până anul viitor, a serviciilor de tip afterschool, ca programe complementare programului școlar obligatoriu, integrate programului Școală după școală și creșterea accesului la aceste servicii pentru elevii care provin din familii vulnerabile sunt alte două măsuri prevăzute în planul Guvernului.
Dezvoltarea asistenței sociale la sate, reînființarea dispensarelor comunale, dezvoltarea rețelei de medici de familie din mediul rural sau asigurarea asistenței medicale de urgență și încurajarea și dezvoltarea unor proiecte dedicate zonelor expuse riscului de depopulare prin migrație internă și externă se regăsesc, de asemenea, în planul Guvernului pentru următorii ani, scopul fiind reducerea inegalitatii dintre rural-urban și prevenirea migrației interne dinspre sate și orașele mici către orașele mari.

„Asigurarea accesului la resurse adecvate a familiei și copiilor printr-un pachet de servicii de calitate și prin acordarea de beneficii de asistență socială, pentru a avea familii sănătoase, educate, integrate social și pe piața muncii, care să le asigure un nivel de trai decent”, este obiectivul general al planului pus în dezbatere publică de guvernanți.

 

×