Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce adolescenții devin din ce în ce mai dependenți de ecrane și de lumea digitală, experții vin cu noi avertismente alarmante: rețelele sociale le pot afecta și performanța cognitivă, nu doar sănătatea mintală. Concret, copiii aflați în pragul adolescenței care au petrecut mai mult timp pe rețelele sociale au avut rezultate mai slabe, doi ani mai târziu, la testele din domenii-cheie precum cititul, vocabularul și memoria, relevă un studiu publicat recent. Noua cercetare aduce, practic, încă un argument în favoarea inițiativelor legislative prin care atât România, cât și Uniunea Europeană intenționează să protejeze minorii în mediul online, prin introducerea „majoratului digital”.
Rețelele sociale reprezintă un aspect din ce în ce mai important al vieții adolescenților, mai ales în perioada preadolescenței, iar creșterea utilizării acestor platforme și aplicații au fost corelate cu rezultate psihosociale negative.
Majoritatea cercetărilor de până acum s-au concentrat pe impactul utilizării rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor.
Spre exemplu, una dintre primele analize pe termen lung asupra acestei probleme, realizată de Universitatea din California, San Francisco, publicată anul trecut, a urmărit un grup divers de copii de 9 și 10 ani din (SUA) timp de doi ani și a constatat că mai mult timp petrecut în fața ecranului a fost asociat cu simptome mai severe de depresie, anxietate, neatenție și agresivitate.
Cu toate acestea, efectul utilizării rețelelor sociale asupra performanței cognitive – cât de bine învață, gândesc și procesează informațiile adolescenții – era mai puțin clar.
Cercetătorii au urmărit mii de preadolescenți
Prin urmare, oamenii de știință de la Universitatea din California și-au propus să investigheze dacă timpul petrecut de adolescenți pe rețelele sociale, pe măsură ce crește, le afectează sau nu abilitățile cognitive.
Pentru analiză, echipa a utilizat date din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), o inițiativă la scară largă care urmărește copiii de la sfârșitul copilăriei până la adolescență. Această rețea de 21 de site-uri de cercetare monitorizează dezvoltarea creierului, abilitățile cognitive și schimbările comportamentale a 11.880 de copii pe măsură ce se maturizează an de an.
Dintre aceștia, au fost selectați peste 6.500 de adolescenți pentru noul studiu și au fost monitorizați timp de doi ani, în privința obiceiurilor de accesare a social media. Astfel, au fost identificate trei modele de utilizare de la 9 la 13 ani - utilizare inexistentă sau foarte scăzută; utilizare scăzută, dar în continuă creștere; utilizare ridicată și în creștere în timp.
Concret, cel mai mare grup, format din aproximativ 58% dintre copii, a folosit puțin sau deloc rețelele sociale în cei doi ani. Al doilea cel mai mare grup (aproximativ 37% dintre copii) a început cu utilizarea la nivel scăzut a rețelelor sociale, dar până la vârsta de 13 ani petrecea aproximativ o oră în fiecare zi pe rețelele sociale.
Restul de 6% dintre copii petreceau aproximativ trei sau mai multe ore pe zi pe social media până la vârsta de 13 ani.
Platformele de socializare, mult mai solicitante decât privitul la un ecran
Cercetări anterioare au relevat că un preadolescent petrece aproximativ 5 ore și jumătate pe ecrane în fiecare zi din motive non-educaționale, iar o parte semnificativă din acest timp este petrecută pe rețelele sociale, atât pentru a-și crea propriul conținut, cât și pentru a urmări conținutul postat de alții.
Potrivit oamenilor de știință, spre deosebire de timpul petrecut pasiv în fața ecranului - cum ar fi vizionarea unei emisiuni la televizor sau a videoclipurilor -, rețelele sociale necesită o participare activă prin derulare, verificarea notificărilor și interacțiunea cu oamenii online.
Toate aceste activități implică permanent părți ale creierului unde au loc procesarea informațiilor și luarea deciziilor. Această nevoie constantă de a menține creierul „pornit” face ca rețelele sociale să fie mult mai solicitante din punct de vedere mental decât simpla privire la un ecran.
Scăderi ale scorului cognitiv și la „doze” mici
Toate grupurile monitorizate au primit o serie de teste pentru a le măsura abilitățile cognitive, atât la începutul studiului, cât și la final. Spre exemplu, un test le-a examinat abilitățile de citire și vocabularul, iar un alt test, numit testul vocabularului de imagini, i-a făcut să potrivească anumite imagini cu cuvintele pe care le-au auzit anterior.
Constatările oamenilor de știință, care au fost publicate săptămâna trecută în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA), arată o legătură clară între utilizarea rețelelor sociale și cogniția mai slabă la adolescenți.
Potrivit autorilor studiului, chiar și copiii (până la vârsta de 13 ani) care aveau aproximativ o oră pe zi petrecută pe social media au avut performanțe cu 1 - 2 puncte mai mici la sarcinile de citire și memorie, în comparație cu cei care nu utilizau rețelele sociale.
Iar copiii care petreceau aproximativ trei sau mai multe ore pe zi pe social media au avut performanțe cu 4 până la 5 puncte mai puțin decât utilizatorii care nu folosesc rețelele sociale.
Oamenii de știință spun că i-a surprins faptul că și la o utilizare scăzută a social media apar diferențe în scorurile cognitive. Studiul arată „efectul de dozare” al acestor platforme și aplicații, spune psihologul Sheri Madigan de la Universitatea din Calgary, care a scris un editorial pe marginea acestei cercetări: „Este problematic la utilizări foarte mari, dar este problematic și la doze mici”.
Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, au precizat că studiul lor a fost observațional și, pentru a proiecta intervenții eficiente, sunt necesare cercetări suplimentare astfel încât să determine mecanismele care conduc la declinul cognitiv, precum și modul în care anumite platforme de social media contribuie la aceste efecte.
Pe de altă parte, subliniază ei, aceste constatări consolidează și mai mult nevoia de restricții de vârstă pe platformele de socializare.
Psihologi care nu au fost implicați în cercetare spun că rezultatele confirmă lucrurile despre care auziseră de la școlile din Statele Unite și anume că elevilor le este foarte greu să se concentreze și să învețe la fel de bine ca înainte, din cauza modului în care rețelele sociale le-au schimbat capacitatea de a procesa informațiile.
Copiii din UE vor avea acces limitat la social media
Parlamentul European a făcut un pas decisiv, săptămâna trecută, pentru protejarea copiilor din Uniunea Europeană, prin reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale.
Mai exact, Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor din PE a aprobat, joi, propunerea europarlamentarei daneze Christel Schaldemose, conform căreia copiii sub 13 ani nu vor mai putea să își creeze conturi pe platforme online. Cei cu vârste între 13 și 16 ani vor avea nevoie de acordul părinților pentru a le utiliza.
Reglementarea se va aplica inclusiv rețelelor de conținut video, precum YouTube și TikTok, conform AFP.
Europarlamentarii consideră că această măsură este necesară pentru a combate dependența, expunerea la conținut nociv și efectele asupra sănătății mintale ale tinerilor.
În România, legea „majoratului digital” a trecut deja de Senat
România se numără printre primele state europene care reglementează accesul copiilor pe internet. În urmă cu două săptămâni, așa numita Lege a Majoratului Digital, care introduce, pentru prima dată în țara noastră, conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani, a fost adoptată la Senat, cu 123 de voturi pentru și 6 abțineri.
Practic, odată cu noile reglementări, copiii vor putea crea conturi pe platforme doar cu acordul expres al părinților, iar furnizorii vor fi obligați să aplice filtre de vârstă și interdicții pentru publicitatea personalizată adresată minorilor. În plus, părinţii vor avea dreptul de a suspenda sau restricţiona conturile copiilor şi de a cere eliminarea conţinutului dăunător.
„Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii”, a spus, la momentul respectiv, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, inițiatoarea acestei legi.
Legea urmează să fie dezbătută în Camera Deputaţilor, iar votul de acolo va fi decisiv.
„Este o lege care oferă părinţilor puterea de a decide, nu algoritmilor. Este o lege care pune dreptul copiilor la protecţie şi echilibru înaintea oricărui interes comercial. Decizia Parlamentului European arată că România este, de data aceasta, cu un pas înainte. Am avut curajul să spunem primul lucru care contează: copilăria trebuie protejată şi în mediul online”, a scris, zilele trecute, pe Facebook, Nicoleta Pauliuc, după decizia PE.
Citește pe Antena3.ro
