Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de știință au descoperit, recent, că a crescut alarmant numărul copiilor care au făcut diabet după ce au trecut prin infecția cu noul coronavirus. Potrivit unui raport al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii, copiii și adolescenții care s-au recuperat după COVID-19 au un risc de peste două ori și jumătate mai mare de a dezvolta diabet, în comparație cu acei copii care nu au trecut prin această infecție virală. Medicii diabetologi se așteaptă ca incidența diabetului juvenil să crească și în România, din cauza infecției cu SARS-CoV-2.
Acest nou studiu de la CDC, publicat la finalul săptămânii trecute pe site-ul instituției americane (cdc.gov), a analizat datele ce provin din două mari baze de date din SUA din domeniul asigurărilor de sănătate, incluzând cazuri de COVID-19 la copii și adolescenți, din perioada iunie 2020 – iulie 2021.
Cercetătorii și-au îndreptat atenția spre cazurile nou diagnosticate cu diabet zaharat în rândul persoanelor cu vârsta sub 18 ani, comparând datele copiilor care au avut o infecție cu SARS-CoV-2 cu ale copiilor care nu au avut COVID-19.
CDC recomandă monitorizarea simptomelor de DZ
În cea mai mare bază de date, care include dosarele de sănătate de la peste 1,5 milioane de copii, cercetătorii au descoperit că noile diagnostice de diabet au fost cu 166% mai probabile în cazul pacienților care au trecut prin infecția cu COVID-19, comparativ cu cei care nu au avut antecedente de COVID-19, potrivit newatlas.com. Un al doilea set de date, care acoperă puțin sub 900.000 de dosare ale pacienților, a înregistrat o creștere mult mai mică, de doar 30 la sută, a diagnosticelor de diabet apărute după boala COVID-19.
Autorii raportului CDC subliniază importanța prevenirii infectărilor cu SARS-CoV-2 a copiilor și recomandă screeningul simptomelor de diabet zaharat la copiii care au un istoric de infecție cu SARS-CoV-2. Potrivit acestora, simptomele care ar trebui monitorizate „pot include: urinare frecventă, sete crescută, foame crescută, scădere în greutate, oboseală sau oboseală, dureri de stomac și greață sau vărsături”.
Cercetători independenți spun, însă, că sunt necesare mai multe studii pe tema asocierii dintre COVID-19 și diabetul zaharat, având în vedere că această cercetare a avut unele limitări.
Una dintre aceste limitări este că raportul nu face distincția între diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2. De asemenea, nu a existat o măsurătoare a ratei obezității în rândul populațiilor tinere, având în vedere că obezitatea este un factor de risc major preexistent care poate crește riscul ca un copil să facă diabet zaharat.
„Creșterea riscului de diabet în rândul persoanelor cu vârste sub 18 ani din cauza COVID-19 subliniază importanța strategiilor de prevenire a COVID-19 în această grupă de vârstă, inclusiv vaccinarea pentru toate persoanele eligibile și prevenirea și tratamentul bolilor cronice”, potrivit cdc.gov.
Dr. Anca Pantea Stoian: „Ne așteptăm ca incidența să crească”
Medicul Anca Pantea Stoian, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, spune că, în prezent, sunt aproximativ 4.000 de copii cu diabet zaharat tip 1 în România și este de așteptat ca incidența să crească din cauza infecției cu SARS-CoV-2.
„Din perspectiva diabetului zaharat tip 1, aș putea să spun - o estimare - că sunt aproximativ 10 cazuri noi la 100.000 de copii, deci undeva în jur de 400 de cazuri noi pe an. În momentul de față, sunt 3.500- 4.000 de copii cu diabet zaharat tip 1 și ne așteptăm ca incidența să crească din cauza infecției cu SARS-CoV-2. Se pare că există o legătură directă între creșterea incidenței diabetului zaharat tip 1 la copii și infecția cu SARS-CoV-2”, a declarat dr. Anca Pantea Stoian, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 100 de ani de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru a trata diabetul la om.
Chiar dacă cei mai afectați de diabetul zaharat tip 2 sunt cei cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, dr. Anca Pantea Stoian a atenționat că și incidența acestui tip de diabet este în creștere în rândul copiilor, din cauza obezității și a unui stil de viață „defectuos”, și foarte mulți sunt nediagnosticați. „De câțiva ani de zile este în creștere această incidență și este cauzată de obezitate, supraponderabilitate și a unui stil de viață defectuos pe care tinerii noștri îl dezvoltă, și o creștere alarmantă a prediabetului”, a mai spus medicul, adăugând că nu manifestările bolii, ci complicațiile micro și macrovasculare ale afecțiunii „sunt de-a dreptul șocante”.
Este vorba despre infarctul miocardic, AVC, amputații, retinopatia diabetică (principala cauză de orbire la pacientul diabetic), boala cronică de rinichi și neuropatia diabetică.
100 de ani s-au împlinit, ieri, de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru a trata diabetul la om, prin efectuarea primei injecții care a reușit să salveze viața unui adolescent canadian de 14 ani, aflat în comă diabetică.
Numărul grăsuților va depăși numărul subnutriților
Alte date publicate de CDC arată că numărul de copii cu exces ponderal este în creștere de mai mulți ani, iar pandemia a agravat lucrurile. Astfel, dacă înainte de pandemie procentul de copii obezi din SUA era de 18%, anul trecut se ajunsese la un procent de 22%.
„Anul acesta, la nivel global, se estimează că numărul de copii cu greutate prea mare va depăși (pentru prima dată în istorie!) numărul de copii subnutriți”, spune pediatrul Mihai Craiu, pe Facebook, subliniind că excesul de greutate produce multiple efecte asupra sănătății: „Se corelează mai ales cu o creștere a riscului de boală cardiovasculară și de diabet tip 2. Din 2002 încoace rata de copii cu diabet tip 2 a crescut cu 4,8% anual, în SUA. (...) Și această creștere este, în mare măsură, atribuibilă sedentarismului, creșterii porțiilor de mâncare la mese și consumului excesiv de băuturi îndulcite”.
Medicul le recomandă părinților să evalueze greutatea școlarilor (nu și a copiilor foarte mici) folosind calculatorul din portalul INSMC (testulgreutatii.ro) și, dacă sunt semne de întrebare, să discute cu medicul de familie, cu un pediatru, cu un endocrinolog, sau cu un specialist în boli de nutriție și diabet.
