Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modificările legislative din ultimele şase luni au creat o situaţie fără precedent: deşi infracţionalitatea nu este în scădere, numărul deţinuţilor se diminuează de la o zi la alta. Mulţi deţinuţi au devenit agresivi, ştiind că nu vor mai fi pedepsiţi, iar situaţia pare scăpată de sub control. Distrugerile din penitenciare, pe care acum îşi permit să le facă unii dintre deţinuţi, sunt plătite din banii de la bugetul statului, de cele mai multe ori, iar deciziile judecătoreşti sunt, aproape în totalitate, în favoarea celor care cer despăgubiri statului pentru lipsa confortului de pensiune - spun angajaţii din penitenciare.
Închisorile din România ar putea fi, în curând, depopulate, lucru care ar fi fost greu de crezut până la începutul acestui an, numai că scăderea numărului lor nu mai arată o scădere a ratei infracţionalităţii, ci doar faptul că foarte mulţi răufăcători nu se mai află în penitenciare, deci sunt liberi să facă ce vor. De la circa 30.000 de deţinuţi, în 2014, astăzi numărul lor se apropie de 21.000, în scădere cu peste 4.000 doar din decembrie 2017 până astăzi. Între timp, foarte mulţi dintre cei condamnaţi au înţeles că pot obţine bani de la statul român, nu doar pentru că legile sunt în favoarea lor, ci şi pentru că judecătorii sunt intimidaţi de curentul de opinie din ultima vreme, astfel încât fac pagube materiale şi intimidează gardienii, după bunul plac. “Din decembrie, de când cu recursul compensatoriu, s-au liberat foarte mulţi, dar hotărârile din instanţă nu ţin cont doar de cei patru metri pătraţi prevăzuţi de lege, ci şi de multe alte aspecte. La Rahova, de exemplu, avem o secţie nouă, cu toate condiţiile normale pentru un penitenciar, cu termopane, cu mobilier nou, doar că este numai veceul în cameră, nu şi duşul, aşa cum sunt condiţiile de penitenciar şi în alte ţări. Judecătorii, însă, le dau câştig de cauză dacă cer despăgubiri pentru condiţii improprii, chiar şi în această secţie, pentru că au duşul pe hol. Unii chiar au cerut despăgubiri pentru că nu este lumină suficientă în penitenciar, deşi este normal să fie gratii la geam. Au fost despăgubiri şi de câteva zeci de mii de euro”, a explicat, pentru Jurnalul, Mihaela Neacşu, prim-vicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP).
Distrugeri plătite de toţi românii
Tot relaxarea legislaţiei i-a încurajat pe mulţi să nu mai ţină cont de comportamentul cerut pentru decizia comisiei din penitenciar, la liberarea condiţionată, astfel încât au început să distrugă bunurile penitenciarului. Nu le pasă nici de consecinţele financiare, pentru că, deşi teoretic sunt urmăriţi de ANAF pentru recuperarea prejudiciului, mulţi nu au bani sau bunuri şi nu pot plăti, dar nici nu le pasă că rămân datori, pentru că statul este obligat să înlocuiască imediat chiuvetele, paturile, duşurile sau ferestrele stricate, ca să nu depună plângere toţi deţinuţii care ar fi astfel obligaţi să suporte condiţii improprii.
Angajaţii din penitenciare spun că, dacă sistemul a funcţionat, din 2007 până de curând, cu recompense şi sancţiuni, astăzi sancţiunile aproape că au fost eliminate, în special de judecătorii delegaţi la penitenciare, care preferă să le şteargă pur şi simplu din dosarele celor încarceraţi, pentru a nu avea ei probleme cu viitoare zeci sau chiar sute de procese pe care condamnaţii le deschid, doar pentru a se răzbuna sau pentru distracţie cu „afaceri judiciare”. Astfel, nici la dosarul final, pe baza căruia se ia decizia liberării condiţionate, nu mai există mare parte dintre faptele penale pe care deţinuţii le-au comis în timpul detenţiei.
Ştefan Teoroc, liderul SNLP, a discutat ieri cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pentru a-i atrage atenţia asupra faptului că legile modificate haotic în ultima vreme au creat o situaţie fără precedent în penitenciare, iar infracţionalitatea şi recidiva ar putea fi încurajate de noul context. „Mai sunt trei proiecte legislative, dintre care unul este la Curtea Constituţională şi acela ne îngrijorează cel mai mult. Este acel proiect propus de PNL, pe care membrii PNL îl contestă acum. Ministrul agreează ideea introducerii brăţărilor electronice, dar cu condiţia să fie foarte bine analizată situaţia, iar Ministerul Justiţiei va propune o nouă lege, elaborată de specialiştii ministerului, de data aceasta. Nu se vor aplica pedepsele alternative pentru faptele cu violenţă, dar şi aici va trebui să fie definite foarte bine faptele cu violenţă. Legile s-au modificat fără a se ţine cont de corelarea lor, astfel încât nu se vor putea aplica”, a explicat, pentru Jurnalul, Ştefan Teoroc.
Diminuarea numărului de deţinuţi nu afectează angajaţii din penitenciare. În continuare avem probleme cu numărul foarte mare de ore suplimentare şi posturile neacoperite. Probleme vor fi la aplicarea noilor legi, pentru că ne dau peste cap întregul sistem, cu regim închis, semideschis şi deschis, care a funcţionat până acum.
Citește pe Antena3.ro
