Cum poţi să scapi de diabet scăzând dimensiunea burţii

Diabetul zaharat de tip II și boala cardiovasculară reprezintă două mari probleme de sănătate publică, iar ambele au un precursor comun: „sindromul cardiometabolic” (sau sindromul de insulinorezistență), un cocktail de factori a căror incidenţă a crescut îngrijorător în ultimii ani, spun medicii. Potrivit estimărilor Federației Internaționale a Diabetului, în prezent, o persoană din unsprezece ar avea diabet, însă foarte mulţi oameni rămân nediagnosticaţi până în stadii avasate ale bolii. Specialiştii estimează că un sfert din populația adultă a Europei are sindrom cardiometabolic, ceea ce va duce, în anii următori, la o explozie de cazuri de diabet şi bolilor cardiovasculare.

Din cauza sedentarismului şi a alimentației hipercalorice, cu un conținut crescut în grăsimi saturate, prevalența sindromului cardiometabolic a devenit o mare problemă pentru lumea medicală, cu atât mai mult cu cât acesta duce la creșterea incidenței bolilor cardiovasculare (IMA – infarct miocardic acut, AVC-accident vascular cerebral, BAP- boala arterială periferică ) și a diabetului zaharat de tip II.

 „Când privim aceste două mari probleme de sănătate publică - boala cardiovasculară și diabetul zaharat de tip II - înțelegem de ce este important să corectăm din «faşă» acest precursor numit sindromul cardiometabolic”, spune Dr. Camelia Oprea, medic specialist în medicină internă .

Atenţie la grăsimea de pe burtă

Prezenţa a trei dintre următorii factori ar trebui să ne alarmeze, deoarece semnalează prezența acestui sindrom:

- obezitatea abdominală (circumferința abdomenului  mai mare de 90 cm la bărbați sau peste 85 cm la femei);

- tensiunea arterială cu valori peste 130/80 mm Hg;

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

- valori ale glicemiei matinale de peste 100 mg/dl;

- scăderea HDL Colesterol (colesterolul bun) sub 50 mg/dl la femei şi sub 40 mg/dl la bărbați;

- trigliceride mai mari de 150 mg/dl

- acid uric crescut.

„Măsurarea circumferinței abdominale este la fel de importantă ca măsurarea indicelui de masă corporală (IMC). S-a demonstrat că adipozitatea (n.r. - grăsimea) viscerală are un rol major, întrucât ea se comportă ca un țesut metabolic activ. La nivelul acestor celule grăsoase (adipocite), se produc reacții care pun în circulație cantități crescute de acizi grași liberi și o serie de celule nocive – citokinele - care, la nivelul ficatului, vor activa inflamația, iar la nivelul pereților arteriali vor determina disfuncția endotelială, favorizând atât îmbătrânirea arterelor, cât și depunerea de colesterol”, a explicat medicul, pentru Jurnalul.

Țesutul adipos abdominal în exces produce o rezistență la acțiunea insulinei, ceea ce va determina creșterea glicemiei în sânge. Această glicemie mare în sânge forţează celulele pancreasului să producă și mai multă insulină (ajungându-se la o hiperinsulinemie) care va reuşi, pentru un timp, să mențină echilibrul glicemiei, dar care va epuiza pancreasul.

„Ne bucurăm să vedem glicemia normală în buletinul de analize, dar nu știm că această valoare normală este obţinută cu un preț mare al pancreasului. După 5 ani, dacă nu se corectează acest țesut adipos abdominal pentru a înlătura rezistența la acțiunea insulinei, pancresul se epuizează, nu mai produce insulină și apare creșterea glicemiei în sânge, adică diabetul zaharat”, spune dr. Camelia Oprea, specialist medicină internă, la Clinica Laurus Medical.

Pericolul lipsei de Mg şi vitamina D

Sindromul cardiometabolic are o componentă genetică, dar și una care poate fi corectată o prin modificarea comportamentului alimentar și a obiceiurilor de viață. Dieta este un pilon de bază în tratarea acestui sindrom prin reglarea conținutul de grăsimi, aportul de vitamină D și minerale (magneziu).

„Este încurajat consumul de acizi grași monosaturaţi, deoarece pot scădea nivelul total al colesterolului LDL și pot crește colesterolul bun (HDL). Acizii grași monosaturaţi sunt o parte centrală a dietei mediteraneene sănătoase pentru inimă. Alimentele bogate în acest tip de acizi - ulei de măsline, nuci, migdale, caju, coji, ulei de rapiță, avocado, unt de arahide - trebuie consumate cu moderație, totuși, căci aduc aport caloric important. Acizi grașii polinesaturaţi, o altă formă de grăsimi sănătoase, se găsesc în peşte, ulei de in, nuci. Consumul de grăsimi saturate trebuie să fie sub 10% din aportul zilnic”, ne sfătuieşte dr. Oprea.

Potrivit medicului, o atenție deosebită trebuie acordată și aportului de vitamină D, fiind demonstrată relația dintre nivelul acesteia şi apariția sindromului cardiometabolic: „Un nivel al 25 OH Colecalciferol sub 20-30 ng/ml impune inițierea tratamentului cu vitamina D3 (Colecalciferol), beneficiile fiind legate de îmbunătățirea răspunsului la insulină, reglarea tonusului vascular, controlul mai bun al valorilor tensionale”.

Există, de asemenea, o asociere între deficitul de Mg și apariția diabetului zaharat tip II cât și în apariția sau controlul inadecvat al hipertensiunii arteriale. „Este dovedit rolul magneziului atât în reglarea metabolismului lipidelor, cât și în reglarea disfuncției celulelor din pereții arterelor (care pot duce la aterogeneză și încărcarea cu colesterol a arterelor). Restricția calorică cu măcar 500 Kcal/zi față de normal, ajută la reducerea circumferinței abdominale, ceea ce va îmbunătăți veriga principală adică rezistența la insulină. Pierderea fiecărui Kg prin restricție calorică va duce la reducerea cu un 1cm a circumferinței abdominale. Spre exemplu, o restricție calorică (800-1.200 Kcal/zi ), timp de 3 luni, va duce la pierderea a 7 cm din circumferința abdominală și a 7,5 kg din greutatea corporal”, ne-a explicat medicul.

Activitatea fizică în aer liber (30 min. zilnic sau 150 min. săptămânal), renunțarea la fumat, dar și reducerea consumului de alcool până sub 30g/zi, de asemenea, ajută la corectarea acestui sindrom periculos. 

Peste 66 milioane de oameni au diabet în Europa, iar previziunea specialiştilor este că, în 2045, se va ajunge la 81 milioane.Totodată, statisticile privind mortalitatea de cauză cardiovasculară arată că aceasta ocupă un loc fruntaș, adică 45% din totalul deceselor. Mai mult de 1,4 milioane de oameni mor în fiecare an în Europa din cauza bolilor cardiovasculare înaintea vârstei de 75 ani, iar circa 700.000 îşi pierd viaţa, anual, chiar înaintea vârstei de 65 ani.  

Mortalitate ridicată din cauza diabetului

În România, se estimează că aproape 2 milioane de oameni suferă de diabet, potrivit ultimului studiu național de prevalența diabetului în România – PREDATORR. Aceasta înseamnă o prevalență a bolii de 11,6% din populația adultă (20-79 de ani), cu 70% mai mare decât media europeană (6,8%) și cu 31,8% mai mult decât media globală (8,8%) raportate de către Federația Internațională a Diabetului (IDF). România se numără, de asemenea, printre țările în care mortalitatea prin diabetul zaharat tip 2 a crescut semnificativ în ultimul deceniu.