Protestele de stradă sau adunările publice în faţa sau în arealul instituţiilor publice sunt ilegale, dacă nu sunt declarate în prealabil. Aşa arată hotărârea emisă, ieri, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis recursul în interesul legii înaintat acestei instanţe de către Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti. Decizia de a sancţiona contravenţional orice organizare sau participare la astfel de adunări nedeclarate este obligatorie pentru toate instanţele de judecată din România.
Completul învestit cu judecarea recursurilor în interesul legii de la Înalta Curte a stabilit ieri, prin emiterea Hotărârii nr 19/2018, că, în interpretarea dispoziţiilor articolului 3, prima teză, din Legea nr. 60/1991, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, există obligativitatea de declarare a adunărilor publice atunci când acestea urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice – drumuri publice, părţi carosabile şi trotuare. Concret, Instanţa supremă arată că, potrivit legii, nu trebuie declarate, în prealabil, doar adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizitele oficiale ori care se desfăşoară în incinta sediilor unor imobile aparţinând persoanelor juridice de drept public sau privat.
În rest, orice adunare publică trebuie declarată, în prealabil. În caz contrar, organizatorii şi participanţii la astfel de adunări intră sub incidenţa articolului 26, alineat (1), literele a) şi d), prevăzute în aceeaşi Lege nr. 60/1991. Mai exact, constituie contravenţie, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale săvârşirii unor fapte penale, organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise, precum şi participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise, urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine, făcute potrivit legii.
Instanţa supremă atrage atenţia că nu doar adunările publice desfăşurate în pieţe, pe căile de acces sau pe carosabil sunt legale numai dacă sunt declarate, ci că trebuie declarate inclusiv adunările publice, mitingurile, demonstraţiile, manifestaţiile, procesiunile şi alte asemenea care urmează să aibă loc în orice spaţiu din aer liber.
Hotărârea este obligatorie
Decizia de ieri a ÎCCJ aplică o lovitură dură în special protestatarilor #rezist, care, începând cu luna februarie a anului trecut, au ocupat, în mod repetat şi neautorizat, Piaţa Victoriei. Ultimul astfel de incident a avut loc în data de 10 august.
Dar nu doar asupra acestora va avea un impact major decizia Instanţei supreme. Prevederile îi vor afecta şi pe magistraţii care intenţionează, pe viitor, să participe la proteste de genul celor din această vară, de pe scările Palatului de Justiţie. Atunci Curtea de Apel Bucureşti s-a delimitat de acţiunea magistraţilor, spunând că aceştia nu au cerut vreun acord din partea conducerii instanţei.
Un alt efect al Hotărârii de ieri al ÎCCJ este acela că, potrivit art. 517, alineat 4, din Codul de Procedură Civilă, “dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţele de judecată, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial”.
Este ilegală participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise, urmată de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine.