Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii au o speranţă de viaţă cu mult sub media europeană, iar unul dintre factorii determinanţi este accesul scăzut al pacienţilor la tratament, în general, şi la terapii şi medicamente noi, în mod special. În timp ce medicamentele inovatoare au nevoie de ani pentru a fi aprobate, o mare parte dintre cele existente sunt retrase din ţara noastră sau iau calea exportului. Asociaţiile de pacienţi iau în calcul depunerea unor plângeri penale împotriva autorităţilor din cauza întreruperii tratamentelor pentru bolnavii de cancer.
Potrivit datelor statistice, în ţara noastră, speranța de viață a bărbaților este de 71 de ani, iar a femeilor, de 78 de ani. În alte state europene, precum Spania, de exemplu, speranţa de viaţă a bărbaţilor este de peste 80 de ani, iar a femeilor, de peste 86 de ani. În Italia, cifrele sunt asemănătoare: 80 de ani (bărbaţii), respectiv, 85 de ani (femeile). Mai mult, în România există o diferență semnificativă între speranța de viață și speranța de viață în condiții bune de sănătate. Altfel spus, o mare parte a populației își petrece o perioadă lungă din viață în morbiditate și dizabilitate (13 ani în cazul bărbaților și 20,8 ani în cazul femeilor), după cum reiese dintr-o analiză realizată de PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, la solicitarea Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Această situaţie este direct influenţată de nivelul investiţiilor pe care statul român le face în domeniul sănătăţii, atât în educaţie şi prevenţie, cât şi în tratamente.
România este sub media europeană şi în ceea ce priveşte cheltuielile cu sănătatea şi cheltuielile cu medicamentele. Potrivit studiului realizat de PwC, în 2015, din totalul cheltuielilor cu medicamente, doar 45% au fost acoperite din fonduri publice. Producătorii au acoperit 10% prin taxa clawback, iar diferenţa de 46% a fost suportată de pacienţi prin coplată.
“Speranţa de viaţă din România, care în prezent este cu 10 ani mai mică decât media din Uniunea Europeană, este în strictă legătură cu accesul pe piaţă la medicamente de ultimă generaţie”, a spus, ieri, Călin Gălăşeanu, preşedintele ARPIM, la prezentarea studiului amintit mai sus.
Reprezentanţii ARPIM amintesc că autorităţile au modificat lista medicamentelor compensate abia în 2014, după o perioadă de circa şase ani de la ultima modificare. Deşi actualizată foarte târziu, doar 55 de medicamente noi au fost incluse pe listă, până în prezent. “În 2014, existau 120 de medicamente în aşteptare pentru includere în lista medicamentelor compensate, cele mai multe pentru afecţiuni oncologice”, relevă acelaşi studiu.
Loteria pacienţilor: 7 din 62
Doar în oncologie, spre exemplu, care este domeniul cel mai dinamic din punctul de vedere al cercetării și inovării, în perioada 2008-2015, Comisia Europeană a aprobat 62 de medicamente noi împotriva cancerului (tumori solide şi hematologice). Dintre acestea, însă, doar şapte medicamente se regăsesc în prezent pe lista compensatelor din România. Mai mult, reprezentanţii organizaţiilor de pacienţi atrag atenţia că nu mai găsesc pe piaţă nici măcar medicamentele incluse pe listă: o parte au fost deja retrase, altele ajung la export, mult mai convenabil pentru producători. Accesul la tratament este blocat şi de lipsa banilor pentru investigaţii, avertizează bolnavii de cancer. “Întreruperea tratamentelor în desfăşurare, generată de o politică proastă a preţurilor şi a exporturilor paralele, va determina în cel mai scurt timp ca pacienţii şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) să facă plângere penală împotriva Ministerului Sănătăţi, responsabil pentru asigurarea continuităţii acestor tratamente”, a declarat, duminică, la Braşov, Cezar Irimia, preşedintele FABC.
Noile preţuri, amânate patru luni
România trebuie să recalculeze preţurile medicamentelor de bază, iar noile preţuri urmau să intre în vigoare la 1 iulie. Însă noile metodologiile de calcul, aşa cum sunt prevăzute în Ordinul 75/2009, îi nemulţumeşte pe producătorii farmaceutici, care solicită retragerea a mii de medicamente. La finalul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a decis amânarea aplicării acestui ordin, până la data de 1 noiembrie, pentru a asigura accesul pacienţilor la tratament.
La 1 ianuarie 2015, catalogul de preţuri ale medicamentelor eliberate cu prescripţie medicală în România (CANAMED) cuprindea 6.114 de medicamente, iar în prezent mai sunt doar 5.430 de produse. În contextul actualului ordin, numărul de dosare de preţ pentru medicamente depuse la Ministerul Sănătăţii este de 4.400, conform datelor transmise de minister.
În 2015 şi 2016, la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale au fost depuse 1.718 de notificări de retragere de pe piaţă a unor medicamente
“Lipsa fondurilor determină întârzierea accesului gratuit la investigaţii până la patru luni, iar unii dintre pacienţi nici nu mai prind aceste investigaţii pentru stabilirea liniei terapeutice bazate pe dovezi deoarece decedează” Cezar Irimia, preşedinte FABC
1,74 de ani - reprezintă creşterea speranţei de viaţă în România, în perioada 2000-2009, în mare parte (73%) aceasta fiind datorată accesului la medicamente de ultimă generaţie.
România alocă Sănătăţii circa 4,1% din PIB, iar costurilor cu medicamente, 1% din PIB, în timp ce ţări precum Germania, Marea Britanie sau Estonia alocă aceluiaşi domeniu 9,2%, 7,3%, respectiv 6,3% din PIB.
