Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultimii ani, românii s-au obișnuit cu ierni mai blânde, astfel că, în primul val de viscol și ger din acest an, medicii le reamintesc oamenilor regulile de bază pe care trebuie să le respecte pentru a nu ajunge la Urgență cu degerături, hipotermie sau atacuri de cord. „Pentru fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare, riscul de infarct miocardic creşte cu 2%”, avertizează urgentistul Tudor Ciuhodaru.
Atunci când există viscol și umiditate crescută, temperaturile resimțite de organismul uman sunt mai scăzute decât cele anunțate de meteorologi, iar hipotermia se instalează mult mai repede în aceste condiții, astfel că toată lumea ar trebui să țină cont de câteva reguli simple atunci când trebuie să iasă din casă sau chiar să muncească în spații deschise.
Medicul Tudor Ciuhodaru, specialist în medicina de urgență, a întocmit un „mic ghid de supravieţuire” pe vreme geroasă, cu „15 lucruri esențiale” legat de ce este bine să facă și, mai ales, să nu facă oamenii din zonele afectate de valul de frig, atât când sunt nevoiți să pornească la drum cu mașina, cât și în casă.
Temperaturile foarte scăzute, pericol pentru cardiaci
Prima recomandare pentru cei care trebuie să iasă în spaţiile deschise este să aleagă haine groase, rezistente la umezeală, care să asigure protecţia capului, feţei şi a mâinilor pentru a evita pierderile de căldură, dar şi încălţăminte lejeră care să nu împiedice circulaţia sângelui la nivelul picioarelor.
„Evitaţi expunerea prelungită la frig. Alternaţi expunerea cu repausul în spaţii încălzite, precum instituţii publice, magazine, staţii de benzină, gări. Evitaţi imobilizarea prelungită. Consumaţi lichide calde.
Nu vă deplasaţi singuri noaptea, în zone izolate, mai ales pe viscol sau polei. Există riscul de a vă rătăci sau de a vă accidenta şi de a rămâne izolat în frig”, avertizează medicul.
Citește pe Antena3.ro
De asemenea, este cunoscut faptul că expunerea îndelungată la frig determină fenomenul de vasoconstricție. Mai exact, vasele de sânge se îngustează, ceea ce va duce la creșterea presiunii sângelui (hipertensiunea arterială), iar situația devine și mai gravă atunci când există și plăci de aterom (acumularea unor depozite de lipide) la nivelul pereților arterelor coronare, care pot bloca complet fluxul sanguin, ducând la declanșarea infarctului miocardic, printr-un aport insuficient de sânge la nivelul inimii.
„Evitaţi deplasările matinale sau nocturne, când temperaturile sunt extrem de scăzute. Pentru fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare riscul de infarct miocardic creşte cu 2%”, recomandă dr. Tudor Ciuhodaru.
Apă, alimente și pături
Alte cinci sfaturi importante sunt direcționate către șoferii care sunt nevoiți să plece cu mașina pe drumuri mai lungi, în ciuda avertismentelor de vreme rea emise de meteorologi:
„- Nu uitaţi să aveți lichide pentru 24 de ore, alimente precum şi medicaţia cronică.
- Este bine să aveţi în maşină pături sau alte mijloace suplimentare pentru a asigura încălzirea.
- Şi în aceste cazuri e bine să evitaţi imobilizarea prelungită şi să asigurați măcar o activitatea fizică minimală.
- NU plecaţi la drum fără a umple rezervorul întrucât, la un consum mediu orar de 1 litru de benzină/motorină, un rezervor plin de 40-50 de litri vă poate asigura încălzirea în maşină pentru cel puţin o zi.
- NU părăsiţi maşina dacă este viscol şi nu puteți preciza distanţa până la adăpost deoarece vă puteţi rătăci, iar hipotermia se instalează mult mai repede în condiţii de vânt şi umezeală”, precizează specialistul în urgențe, subliniind că „hipotermia e un ucigaş tăcut”. Medicul îi sfătuiește, de asemenea, pe părinți să nu își lase copiii singuri în maşină, când este foarte frig afară.
Nu lăsaţi sobele nesupravegheate, pe durata nopţii
Chiar și în spaţiile închise, fie că este vorba de locuinţă sau de locul de muncă, câteva reguli simple pot face diferența între viață și moarte:
„- Mențineți o temperatură de minimum 21 de grade (expunerea îndelungată la temperaturi scăzute, în condiţii de repaus şi îmbrăcăminte inadecvată, poate provoca hipotermie).
- Alimentaţi-vă corespunzător şi evitaţi consumul de alcool sau excesul de sedative.
- Verificaţi starea vârstnicilor prin vizite periodice sau daţi-le măcar un telefon.
- Verificaţi periodic funcţionarea sursei de încălzire (centrală de apartament, reşou, sobă).
- Nu vă încălziţi la aragaz şi nu lăsaţi nesupravegheate sursele de încălzire (sobele) pe durata nopţii”, mai recomandă medicul.
Care sunt semnele hipotermiei
Potrivit dr. Ciuhodaru, aproape jumătate din cazurile de hipotermie sunt asociate consumului de alcool, iar pentru a putea acorda primul ajutor la timp, trebuie să recunoaștem simptomele.
„Pacienţii prezintă frisoane, piele rece, palidă, parestezii (amorţeli) la nivelul membrelor, tulburări de echilibru şi de vorbire, bradilalie (articularea lentă a cuvintelor – n.r.), bradipsihie (încetinirea ritmului funcțiilor psihice – n.r.), somnolenţă - asociate unor respirații superficiale şi cu frecvenţă joasă, bradicardie (frecvență cardiacă redusă – n.r.), puls imperceptibil urmate de confuzie, halucinaţii şi comă”, explică dr. Ciuhodaru.
Potrivit medicului, în această situație, oamenii se pot răni cu usurință din cauza tulburărilor de echilibru, iar în funcţie de severitatea hipotermiei pot rămâne imobilizați sau pot deceda.
Ca și măsuri de prim ajutor în cazul unei persoane cu hipotermie, specialistul în urgențe spune că trebuie să se asigure protecţia termică (spaţiu închis, protejat de frig şi vânt, încălzit) şi încălzirea treptată prin îmbrăcăminte adecvată și consum de lichide calde, „dar nu alcool”!
„Nu expuneţi direct persoana (cu hipotermie – n.r.) la o sursă de căldură precum apa fierbinte, duş sau cadă. Datorită deficitului de sensibilitate se pot produce arsuri şi pot apărea fenomenele de şoc. Hipotermia impune evaluare suplimentară şi tratament de specialitate. Nu temporizaţi, în aceste cazuri, prezentarea la spital”, a mai recomandat medicul, pe pagina sa de Facebook.
