Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Studii recente au arătat că formele grave de COVID cresc substanțial riscul de deces în următoarele 12 luni după faza acută a bolii. Practic, mortalitatea în rândul adulților cu vârste sub 65 de ani, care au fost spitalizați pentru COVID-19, crește cu 233% comparativ cu cei COVID-19 negativi, potrivit unui studiu realizat în Statele Unite.
Dacă la începutul pandemiei de coronavirus întreaga atenție a oamenilor de știință s-a concentrat pe faza acută a bolii COVID-19, în ultimele luni cercetările s-au îndreptat tot mai mult către efectele pe termen lung pe care infectarea cu SARS-CoV-2 le are asupra organismului „vindecaților”, iar surprizele continuă să apară pe măsură ce studiile sunt finalizate.
Până ieri, la nivel mondial, erau 270.093.504 oameni care s-au infectat cu SARS-CoV-2, iar 5.320.194 dintre aceștia au murit din această cauză, potrivit datelor colectate de www.worldometers.info. Totodată, în statistici apar 242.881.587 de „vindecați”.
Scapă de virus, dar au aproape toate organele afectate
Practic, sunt cei care au trecut de faza acută a bolii, fie că au avut o formă mai ușoară sau mai gravă de COVID-19. Însă chiar dacă virusul dispare din organism, în urma lui, mulți oameni rămân cu simptome pe termen lung (așa-numitul „long COVID”) sau cu o mulțime de sechele. Sunt pacienți care ies din această fază acută a bolii cu aproape toate organele afectate, iar aceste sechele i-au îngrijorat pe specialiști.
Un grup de cercetători de la Universitatea din Florida, Statele Unite, a analizat starea de sănătate a persoanelor care au supraviețuit cazurilor grave sau severe de COVID-19. Inițial, specialiștii au vrut să vadă cât de mare este riscul ca acești pacienți vindecați de infecția virală să ajungă din nou în spital în următoarele șase luni. Ulterior însă, cercetarea a fost extinsă pentru a investiga și riscul de mortalitate în următoarele 12 luni de la „vindecare”.
Mai exact, cercetătorii au evaluat dosarele electronice pentru 13.638 de pacienți testați PCR pentru COVID-19 în sistemul medical al Universității Florida. Dintre aceștia, 178 au avut forme severe de boală, 246 au prezentat simptome ușoare sau moderate, iar restul au fost testați negativ. Nu mai puțin de 2.686 au murit în decursul celor 365 de zile de monitorizare, însă toți pacienții incluși în cercetarea finală și-au revenit din boală, iar cercetătorii le-au urmărit evoluția în timp, obiectivul cercetării fiind determinarea relației dintre infecția COVID-19 și mortalitatea la 12 luni.
Astfel, oamenii de știință au descoperit că supraviețuitorii unei forme grave de COVID-19 au avut un risc de peste două ori mai mare de a muri în anul următor recuperării, comparativ cu persoanele care au avut o boală ușoară sau moderată sau care nu au avut niciodată COVID-19, conform studiului publicat, la începutul acestei luni, în Frontiere în Medicină (www.frontiersin.org).
Una dintre descoperirile neașteptate a fost că riscul de a muri părea mai mare pentru persoanele cu vârste sub 65 de ani. „Acest studiu oferă dovezi că riscul crescut de deces din cauza COVID-19 nu se limitează la episodul inițial de COVID-19, dar un episod sever de COVID-19 prezintă un risc substanțial crescut de deces în următoarele 12 luni. De fapt, riscul de mortalitate la 12 luni în rândul adulților sub 65 de ani care sunt spitalizați cu COVID-19 este crescut cu 233% față de cei care sunt negativi COVID-19”, spun autorii cercetării.
Deoarece aceste decese au avut loc, de obicei, la distanță destul de mare după ce a trecut infecția inițială, este posibil ca familiile sau medicii acestor pacienți să nu fi făcut niciodată legătura dintre COVID-19 și deces, mai constată autorii acestui studiu.
8 din 10 au avut complicații care nu sunt asociate cu virusul
O altă constatare neașteptată a fost că doar 20% dintre pacienții care au avut COVID-19 sever au murit din cauza complicațiilor tipice ale bolii, cum ar fi complicațiile cardiovasculare (cheagurile de sânge, spre exemplu) sau insuficiența respiratorie. Practic, 80% din astfel de decese au fost determinate de variate complicații care, de obicei, nu sunt asociate cu virusul SARS-CoV-2.
Pe de altă parte, oamenii de știință au constatat că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește riscul de mortalitate la un an între pacienții cu infecție ușoară și cei negativi COVID-19.
Soluția: prevenirea formelor severe
Rezultatele arată că pacienții spitalizați cu forme grave de COVID-19 au avut o degradare generală a stării lor de sănătate, ceea ce i-a lăsat vulnerabili, și că, în cazul acestor oameni, riscul de deces după infectare nu este limitat nici pe departe la episodul acut al bolii. „Din moment ce acum știm că există un risc substanțial de a muri din cauza a ceea ce ar putea fi considerat a fi o complicație nerecunoscută a COVID-19, trebuie să fim și mai vigilenți în scăderea episoadelor severe de COVID-19”, a spus prof. Arch Mainous, de la Universitatea din Florida, autorul principal al studiului, citat de The Guardian.
Autorii studiului conchid că prevenirea unei infecții severe COVID-19 este cea mai eficientă modalitate de a reduce riscul de deces, iar vaccinarea anti-COVID poate face acest lucru, deoarece „s-a demonstrat că infecțiile revoluționare (n.r. – infecțiile post-vaccinare) sunt ușor-moderate ca severitate”.
Studiul arată impactul biologic important al trecerii prin infecție și indică faptul că prevenția bolii COVID-19 prin vaccinare este cea mai eficientă metodă de a evita formele severe și de a reduce mortalitatea.
Primul caz oficial, pe 11 decembrie 2019
O vânzătoare din piața de animale din Wuhan (China), care s-a îmbolnăvit pe 11 decembrie 2019, este considerată, oficial, primul caz cunoscut de infectare cu SARS-CoV-2, în întreaga lume, potrivit unui studiu apărut luna trecută în revista Science. Originea virusului care provoacă boala COVID-19 a rămas, încă, un mister și a reprezentat o sursă majoră de tensiune între China și Statele Unite pe parcursul ultimilor 2 ani. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, din primăvara acestui an, a arătat că cea mai probabilă ipoteză este că virusul a infectat oamenii în mod natural, prin intermediul comerțului cu animale sălbatice, fiind transmis de la lilieci la om prin intermediul unui alt animal. Același raport a concluzionat însă că este nevoie de cercetări suplimentare.
