Greşeală majoră într-un proiect de HG. Abuzul sexual, bagatelizat în legea antibullying

Normele de aplicare a Legii antibullying, puse în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC), au stârnit revolta elevilor, cei care sunt, de altfel, principalii beneficiari ai actului normativ. Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) contestă aceste norme pe motiv că specialiştii care le-au elaborat nu fac diferenţa între bullying şi abuz sexual sau fizic, care este o infracţiune reglementată şi pedepsită conform prevederilor Codului Penal. Deşi, teoretic, CNE face parte din grupul de lucru constituit de ministrul Educației pentru a elabora normele Legii antibullying, practic, niciun elev nu a fost participat la întocmirea acestora.

Definiția dată de proiectul de Hotărâre de Guvern pentru „violența psihologică-bullying” este că aceasta reprezintă „comportamentul abuziv, realizat în mod repetat şi cu intenţie directă sau indirectă, care duce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei/victimelor, prin umilire, rănire, persecuţie, intimidare sau alte fapte. Acest tip de comportament se manifestă prin forme diverse, putând fi verbal, emoţional/nonverbal, fizic, relaţional, inclusiv sexual, deposedare de lucruri și electronic (cyberbullying)”, arată documentul postat pe site-ul MEC.

Tipuri de bullying

Potrivit proiectului de HG, există şase tipuri de bullying. Mai exact, pe lângă formele de violență cunoscute (elev-elev, profesor-elev şi elev-profesor), sunt pedepsite alte trei tipuri de bullying, dacă agresiunea are loc în spațiul școlii (bullyingul părinte-elev, bullyingul părinte-profesor și bullyingul profesor-părinte). 

 În toate cazurile de mai sus, bullyingul poate fi de mai multe feluri: verbal (apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări, șantaj, jigniri), emoțional, adică nonverbal (priviri sau gesturi amenințătoare repetate, intimidarea, gesturi de exludere), electronic (mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare, publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.). De asemenea, un alt tip de bullying poate fi deposedarea de lucruri (cerere repetată de bani, bunuri sau echipamente, însoțite de amenințări; furt; vandalism, distrugere, incendiere etc.).

Citește pe Antena3.ro

După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav

Totodată, potrivit proiectului de HG, bullyingul fizic înseamnă lovire, bătaie, pus piedică, îmbrâncire, plesnit, blocarea căii, înghesuire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate, iar bullyingul de tip relațional este dat de comportamente repetate de: respingere, subminare, excludere, izolare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, răspândirea de zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc.

Infracţiuni prevăzute în Codul Penal

Reprezentanţii elevilor atrag atenţia că încadrarea agresiunii fizice şi sexuale în sfera comportamentului de bullying profesor-elev are drept consecinţă „diminuarea” gravităţii acestor fapte în viziunea opiniei publice.

„În primul rând, condamnăm cu fermitate decizia de a încadra agresiunea sexuală şi agresiunea fizică în sfera comportamentului de bullying profesor-elev, întrucât aceste tipuri de comportament sunt reglementate şi pedepsite conform prevederilor Codului Penal. Astfel, încadrarea acestor agresiuni în sfera bullyingului are drept consecinţă diminuarea gravităţii acestor fapte în viziunea opiniei publice”, spun reprezentanţii CNE, precizând că în grupul de lucru creat la nivelul MEC, „nu a fost invitat niciun reprezentant al Consiliului Naţional al Elevilor”.

„Nu doar că este regretabil, ci constituie un real pericol să considerăm că agresiunile sexuale reprezintă o formă de bullying”, a declarat Antonia-Laura Pup, preşedinte CNE.

Grupul de lucru antibullying, constituit prin Ordin de ministru, este format din 61 de membri, printre care: profesori, psihologi, persoane din organizații non-guvernamentale, reprezentanţi ai Autorităţii de Protecţie a Copilului (ANDPDCA) şi Renate Weber (Avocatul Poporului).