Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De ani buni, românii mănâncă antibioticele ca pe bomboane, iar acest consum ridicat a transformat România într-una din țările europene cu cele mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament. Potrivit unui studiu realizat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, România se află pe locul al patrulea în UE, în privinţa consumului de antibiotice, în uşoară scădere faţă de anul trecut. Situaţia rămâne „gravă”, avertizează medicii.
În fiecare an, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (CEPCB) elaborează un raport în ceea ce priveşte rezistenţa bacteriilor la antibiotice şi un altul referitor la consumul de antibiotice în ţările membre ale UE, plus Norvegia şi Islanda. „În ambele rapoarte suntem încă pe primele locuri, atât în ceea ce priveşte consumul de antibiotice - suntem pe locul patru în UE, o scădere faţă de anul precedent de 10-11% -, dar şi în ceea ce priveşte bacteriile multirezistente la antibiotice, izolate în cazul infecţiilor invazive”, a spus, ieri, prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, cu ocazia prezentării ultimului raport.
În ciuda diminuării consumului cu cele zece procente, situaţia rămâne „gravă” deoarece continuă creşterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, care ar trebui să fie prescrise doar în ultimă instanţă. „Ne găsim după 75 de ani de utilizare a antibioticelor în situaţia în care discutăm despre bacterii super rezistente, care produc infecţii netratabile în momentul de faţă. Acest lucru poate să aibă un impact extraordinar de mare în următorii 30 de ani asupra sănătăţii publice, iar boli actualmente tratabile vor deveni netratabile din punct de vedere al terapiei antibiotice”, a subliniat Rafila.
Managerul Institutului „Matei Balş”, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, spune că la originea răspândirii rezistenţei bacteriilor este utilizarea iraţională a antibioticelor , dar şi transmiterea bacteriilor rezistente între oameni, între animale şi între oameni, animale şi mediu. De asemenea, practicile de slabă calitate de prevenire şi control al infecţiilor contribuie la răspândirea acestor bacterii.
Totodată, majoritatea infecţiilor din sezonul rece sunt virale şi nu au nicio treabă cu antibioticele, care nu omoară virusurile. „Cu ce le tratăm noi în mod obişnuit? Cu antibiotice. Total greşit. În momentul în care am luat un antibiotic pentru că îmi curgea nasul, nu am făcut decât să mai dăm un zvâc unor germeni care să dezvolte rezistenţă”, a explicat Streinu-Cercel.
Rezistența la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind “cel mai mare și urgent factor de risc global care necesită atenție internațională și națională”.
Un studiu, realizat anul acesta în 19 spitale din România, indică faptul că aproape 42% dintre pacienţii internaţi sunt trataţi cu antibiotice, în condiţiile în care media europeană se situează la aproximativ 35%.
Citește pe Antena3.ro
Conform OMS, pe parcursul ultimului an, un număr de 37.000 de persoane au decedat la nivel european din cauza consumului excesiv de antibiotice
