Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit legii care a primit marți votul decisiv în Camera Deputaților, cabinetele de medicină de familie își pot deschide puncte secundare de lucru chiar în aceeași localitate sau în altele, unde există deficit de medici, iar primăriile vor putea acorda facilităţi şi stimulente pentru înființarea și funcționarea noilor cabinete. În realitate, aceste cabinete vor rămâne goale, spun medicii de familie, care cataloghează actul normativ drept „o mizerie menită să ajute nu pacienții, ci primarii corupți”.
Începând din 2019, conform art. 75 din Legea Sănătății (L. 95/2006), cabinetele de medicină de familie își pot deschide și puncte secundare de lucru, însă doar în altă localitate, unde nu mai funcționează un alt cabinet medical în specialitatea medicină de familie.
Legea adoptată marți în Camera Deputaților, care este și for decizional, modifică din nou art. 75, permițând cabinetelor de medicină de familie să deschidă puncte secundare în aceeași localitate, dar şi în alte unităţi administrative în care există deja un cabinet medical, dacă autorităţile locale consideră că este oportun din punct de vedere al interesului social local.
Deficitul de medici, stabilit de o comisie
„Cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracționat de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază. Punctele de lucru pot fi deschise în mediul rural în aceeași unitate administrativ-teritorială sau în alte unităţi unde există deficit de medici”, scrie în varianta adoptată recent de către deputați și care merge acum la promulgare.
Totodată, în noua lege se precizează că deficitul de medici va fi stabilit de către o comisie organizată la nivelul direcțiilor de sănătate publică, „alcătuită din:
- un reprezentant al casei de asigurări de sănătate judeţene sau al municipiului Bucureşti;
- un reprezentant al direcţiei de sănătate publică judeţene sau al municipiului Bucureşti;
- un reprezentant al colegiului judeţean al medicilor sau al municipiului Bucureşti”.
Parlamentarii au mai stabilit că serviciile medicale prestate în punctele secundare de lucru sunt decontate integral, indiferent dacă au fost prestate de către medicul de familie titular al cabinetului sau de către medicii angajați ai cabinetului.
De asemenea, „autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi şi stimulente aferente înfiinţării şi funcţionării punctului secundar de lucru, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare”, mai prevede documentul. În acest sens, autoritățile locale vor putea încheia cu reprezentantul legal al punctului secundar de lucru un contract civil, în care să se consemneze drepturile și obligațiile părților.
Citește pe Antena3.ro
„O mizerie menită să ajute primarii corupți”
Mai mulți medici de familie, care și-au exprimat opinia despre noile prevederi adoptate de parlamentari, spun că, în realitate, aceste cabinete vor rămâne goale. „Deci de acum încolo, vom avea în loc de 400 de cabinete rurale fără medici, 800?!”, „Cabinete să fie! Ce nevoie avem de doctori?”, „Foarte adevărat! Vor fi goale cabinetele în realitate”, „Oricâte cabinete ar deschide, fără medici, degeaba” – sunt doar câteva comentariile postate pe rețelele de socializare.
Medicul Raluca Zoițanu, care a urmărit această propunere a parlamentarilor pe tot procesul legislativ, spune că senatorii şi deputaţii au adoptat această lege, „deşi li s-a spus repetat ce este: o mizerie”.
„O mizerie menită să ajute nu pacienții, ci primarii corupți să îşi înfigă pilele în coasta medicului de familie neobedient din sat”, mai spune dr. Zoițanu, potrivit căreia „doar Administrația Prezidențială o mai poate repara, întorcând legea de la promulgare”.
Primarul are o pilă sau un SRL medical
Medicul de familie explică și care este realitatea din spatele acestui proiect de lege, având în vedere experiențele și revoltele colegilor săi din ţară, pe care le aude în fiecare an. „Ce face proiectul de lege? Sub pretextul că în satele unde există un singur medic de familie, care lucrează 35 ore/săptămână, serviciile medicale nu sunt suficient de înalt calitative, modificarea legislativă permite primarilor să sprijine înființarea unui punct secundar de lucru al unui alt medic de familie, din alt sat sau oraş (!), care să vină acolo 10 ore/săptămână şi să satisfacă nevoile neacoperite ale sătenilor. (...) Să ne înţelegem - în prezent nu te opreşte nimeni să înfiinţezi cabinet într-un sat în care mai e un medic, dacă este real nevoie de încă un medic în sat (...).
Cele mai frecvente situații sunt însă cele în care primarul are şi el o pilă, adică un medic de familie fără cabinet, căruia vrea să îi găsească un post. Cum nu vrea sau nu poate să îl angajeze ca medic şcolar sau medic la DGASPC la primărie, de ce să nu-i aranjeze de un cabinet de medicină de familie în sat?(...)
Alteori, primarul are doar un business, adică un SRL medical, care îi poate aduce mulţi bani dacă îşi deschide multe puncte secundare de lucru în zonă, în care de fapt nu e nici un medic şi nu se acordă în mod real nici o consultaţie. Totul e fictiv, mai puţin banii reali decontați de la casa de asigurări”, a scris dr. Zoițanu, pe Facebook.
„Știu multe situaţii de răfuieli politice, în care medicul de familie din sat a făcut greşeala să intre în politică şi să candideze la consiliul local, la primărie sau pur şi simplu să se implice în campania altui candidat, nu a celui care a câştigat primăria. Fiind în echipa pierzătoare, viața profesională i-a devenit un chin şi până la urmă a trebuit să plece din sat”.
Dr. Raluca Zoițanu, medic de familie
România are nevoie, în prezent, de circa 2.200 de medici de familie, potrivit estimărilor Colegiului Medicilor din România (CMR). În 424 de localităţi nu există niciunul, iar alte 1.000 de localităţi au un necesar neacoperit de doctori. Aproape jumătate dintre cei mai puțin de 10.000 de doctori rămași în activitate au peste 60 de ani, iar tinerii care termină Medicina nu mai aleg această specialitate. Astfel că, potrivit președintelui CMR, „peste 10 ani nu vom mai avea medici de familie”.
