Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noile modificări legislative care interzic fumatul în spaţiile publice şi prevăd amenzi usturătoare pentru cei care le încalcă au intrat azi în vigoare. Deşi mulţi fumători se simt discriminaţi de noile prevederi, iar alţii au catalogat măsura drept o „lege stupidă”, sau „o bătaie de joc”, medicii spun că această lege este singura modalitate prin care va scădea prevalenţa fumatului în România şi, implicit, incidenţa bolilor care cauzează cele mai multe decese în rândul populaţiei.
Noua lege antifumat reprezintă, de asemenea, o măsură de a-i proteja pe nefumători de efectele nocive ale tutunului, adică majoritatea populaţiei (73%).
România are o lege antifumat încă din 2002, însă aplicarea acesteia nu a fost monitorizată şi, prin urmare, nici respectată. De altfel, s-a dovedit că separarea totală a spaţiilor destinate fumătorilor de cele pentru nefumători, prevăzută de aceasta, a fost imposibil de aplicat. În acelaşi timp, autorităţile române nu au adoptat măsuri de schimbare a comportamentelor sociale, în special prin educarea adolescenţilor, deşi, potrivit ultimelor date furnizate de Eurobarometrul 2015 privind atitudinile europenilor faţă de produsele din tutun, şase din zece români (58%) se apucă de fumat înainte de 18 ani.
În 2007, oficialii din Sănătate şi-au propus să reducă numărul dependenţilor de nicotină lansând programul „Stop Fumat”, pentru care autorităţile au plătit sute de mii de euro anual. Acesta nu s-a bazat însă pe prevenţie, ci pe tratarea dependenţei de nicotină cu medicamente - practic, alte „droguri” administrate fumătorilor. De nenumărate ori, pneumologii au atras atenţia că, în practică, autorităţile nu au adoptat niciun fel de politică de combatere a consumului de tutun. Rezultatul: numărul fumătorilor cu vârste între 15 şi 39 de ani, a crescut cu 5% în anul 2014 comparativ cu 2011, deşi la nivelul Uniunii Europene tendința generală a fost de scădere a numărului de fumători.
Citește pe Antena3.ro
Viciu plătit cu viața de 33.000 de români anual
În iulie 2015, Organizația Mondială a Sănătății a catalogat fumatul drept o „epidemie” care face, anual, circa şase milioane de victime în lume: peste cinci milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun, iar alte 600.000 de persoane se sting din cauza fumatului pasiv. Potrivit OMS, fumatul reprezintă una dintre cauzele principale pentru diverse tipuri de cancer (plămâni, pancreas, rinichi, buze, cavitatea orală, esofag, vezică urinară), boli cronice respiratorii, boli cardiovasculare, atac cerebral sau impotență.
Tutunul este un drog parșiv, pentru că efectele sale nocive nu se fac văzute imediat, spun medicii. Atât pneumologii, cât și cardiologii români - cei care se confruntă cel mai adesea cu consecințele nefaste ale tabagismului - atrag atenția că tutunul acționează încet, dar sigur și distruge treptat toate organele.
Potrivit statisticilor, în ţara noastră, 33.000 de persoane îşi pierd viaţa anual din cauza fumatului. Altfel spus, la fiecare 15 minute moare un om. Alte câteva zeci de mii de oameni suferă de complicaţii din cauza fumatului. Spre exemplu, peste patru milioane de români au risc crescut de cancer pulmonar, o boală necruțătoare care, în cele mai multe cazuri (peste 85%), este cauzată de fumat (atât activ, cât și pasiv).
Fumatul este şi principalul factor de risc de infarct miocardic la tineri. „80-90% dintre tinerii care fac infarct sunt fumători. Vârsta arterelor la fumători este cu 10-15 ani mai mare decât cea reală. Este nevoie de o strategie, iar principala ţintă este populaţia tânără”, este de părere dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, președintele Societății Române de Cardiologie, care subliniază că Educaţia trebuie să se implice foarte mult în această zonă (ore de educaţie pentru sănătate).
“Riscul dezvoltării cancerului pulmonar crește cu numărul de țigarete fumate zilnic, iar o lege de control a tabagismului este cea mai bună modalitate de a reduce incidența acestei boli ucigătoare”, prof. dr. Florin Mihălțan, președinte Societatea Română de Pneumologie.
În România sunt circa cinci milioane de fumători constanți, iar la cei „înrăiți”, care fumează mai mult de un pachet pe zi, riscul de a face cancer pulmonar este de 25 de ori mai ridicat decât la nefumători.
Caseta
În Marea Britanie, spre exemplu, interzicerea fumatului în spaţii închise, aplicată din 2007, a fost asociată cu o scădere cu 40% a cazurilor de infarct miocardic în doar opt ani, potrivit unui raport recent al autorităţilor din această ţară. Măsura a redus semnificativ incidenţa bolilor cardiovasculare şi a scăzut inclusiv rata de internare în spital a nefumătorilor.
Riscuri asociate cu fumatul:
• Cancer: fumatul este responsabil de aproximativ 30% dintre decesele datorate cancerului (de plămâni, pancreas, rinichi, buze, cavitatea orală, faringe, laringe, esofag, vezică urinară).
• Boala coronariană şi trombozele cerebrale: fumătorii prezintă un risc de 2 - 4 ori mai mare de a suferi de o boală coronariană şi de 1,5 ori de a dezvolta tromboze cerebrale. De asemenea, există un risc crescut de ateroscleroză periferică vasculară, aşa-numitul „picior de fumător“.
• BPOC (n.r.- bronhopenumopatie obstructivă cronică): substanţele din fumul de ţigară determină procese inflamatorii în ţesutul pulmonar, conduce la bronşita cronică şi emfizem și creşte incidenţa infecţiilor pulmonare şi ale căilor respiratorii superioare.
• Efecte asupra copiilor: fumatul în timpul sarcinii duce la scăderea în greutate a nou-născutului şi creşte cu 25-50% riscul decesului fetal sau neo-natal. De asemenea, s-a mai semnalat o creştere semnificativă (35%) a sindromului de moarte subită – în perioada neo-natală – la copiii mamelor fumătoare.
• La fumători creşte riscul bolilor cavităţii orale: sângerări gingivale, periodontită, cancer al buzelor, al gurii şi gâtului.
• Impotenţa apare de două ori mai frecvent la fumători decât la nefumători, fiind afectaţi chiar şi fumătorii pasivi.
• Acidul ascorbic, un antioxidant însemnat pentru organism, are un nivel cu 40% mai scăzut la fumători comparativ cu cel al nefumătorilor (la peste 20 de ţigări/zi).
• Creşterea rezistenţei la insulină, la fumătorii cronici, la care s-a constituit o concentraţie mai mare de glucoză în sânge faţă de cea a nefumătorilor.
• Ulcer: fumatul creşte incidenţa hemoragiilor digestive şi a ulcerului perforat.
• Efecte asupra aparatului locomotor: fumatul afectează densitatea osoasă, conducând la lombosciatică, întârzâie refacerea în caz de fracturi.
• Efecte dermato-cosmetice: fumatul conduce la îmbătrânirea prematură a pielii şi la apariţia ridurilor accentuate.
