Peste 55% dintre români cred în existenţa COVID-19, 33% au îndoieli despre prezența acestuia, iar 12% cred că este o invenţie, arată un studiu realizat de compania Novel Research, la iniţiativa Provident Financial România.
Percepţia asupra coronavirusului diferă în funcţie de mediul în care locuiesc respondenții. Doar 7% dintre cei care trăiesc în zonele urbane cred că acesta este o invenție, față de 16% dintre locuitorii de la sate.
În privința încrederii în sursele de informare, 56,5% spun că se bazează pe discuțiile cu familia și prietenii, 37,9% pe colegi și 36,2% pe informațiile oficiale. Cea mai puțină atenție o acordă celebrităților, 43,5% nu au încredere în bloggeri/vloggeri, 32,5% în social media și 28,5% în televiziune.
"Indiferent de percepţia asupra noului coronavirus, toţi respondenţii au constatat efectele contextului creat de COVID-19 asupra vieţii lor. Aproape 60% dintre români spun că cel mai mare impact negativ a fost resimţit în ce priveşte planurile de vacanţă şi călătoriile.
Peste 55% au afirmat că efectele negative ale crizei COVID s-au văzut şi în viaţa socială. Un număr apropiat de români au constatat un impact negativ şi asupra finanţelor personale sau ale familiei, dar şi asupra siguranţei personale. Criza COVID-19 nu a schimbat însă, pentru majoritatea românilor, evoluţia dezvoltării personale sau profesionale ori viaţa de familie sau de cuplu", arată studiul.
Cele mai mari temeri pentru viitor sunt:
- creşterea rapidă a numărului de infecţii (52,9%),
- revenirea la starea urgenţă (42,7),
- atingerea capacităţii maxime a spitalelor (39,9%).
În privința infectării cu COVID-19, mai puţin de 25% cred că există riscul ca asta să li se întâmple lor, iar aproape 20% se tem că s-ar putea să-şi piardă locul de muncă.
Aproape 50% dintre români nu întrevăd schimbări ale vieţii pe care o duc acum.
Circa o treime sunt optimişti şi cred că viaţa lor de peste jumătate de an va fi mai bună decât cea de acum.
La polul opus, 23% dintre români sunt pesimişti şi cred că viaţa lor va fi mai rea decât în acest moment.
Studiul a fost efectuat în perioada 15-22 iulie, pe un eşantion reprezentativ de 1.003 persoane, selectat aleatoriu din rândul populaţiei adulte din România (18 ani+), folosind cote, cu o marjă de eroare de 3%.