Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sumele pretinse de funcţionarii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) puteau fi obţinute de firmele care activează în domeniul îngrijirilor medicale la domiciliu doar dacă întocmeau şi dosare fictive de pacienţi, adică solicitau bani pentru servicii neprestate, a afirmat o martoră din dosarul privind decontările ilegale de servicii medicale, potrivit referatului prin care DNA cere arestarea preventivă a 14 inculpaţi.
Martora, care la rândul său deţine o firmă de îngrijiri medicale la domiciliu, mai susţine că a întâlnit zeci de situaţii în care pacienţii nu au putut beneficia de servicii reale, deoarece apăreau deja în evidenţele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) ca beneficiari ai unor servicii prestate fictiv de firme de care nici nu auziseră.
Din declaraţiile martorei mai reiese că reprezentanţii CASMB au fost sesizaţi despre existenţa acestor ilegalităţi, dar nu a fost luată nicio măsură împotriva celor vinovaţi. Mai mult, firma sa a devenit ţinta a numeroase controale dispuse de funcţionarii nemulţumiţi că nu a cedat presiunilor şi nu a acceptat să plătească sumele pretinse.
Preşedintele CNAS, Marian Burcea, a fost reţinut de procurorii DNA, alături de alte 13 persoane, în dosarul în care se investighează decontări ilegale ale CASMB, a informat vineri DNA, printr-un comunicat transmis AGERPRES.
"Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a 14 inculpaţi care, în cursul zilei de vineri, vor fi prezentaţi, cu propunere de arestare preventivă, la Curtea de Apel Bucureşti", se precizează în comunicat.
Mai exact, arată sursa citată, anchetatorii au decis reţinerea lui Marian Burcea, preşedinte al CNAS, cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi folosirea influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, a lui Ovidiu Munteanu, managerul Direcţiei Relaţii Contractuale şi, respectiv, din 13 iulie, preşedintele CASMB, cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal, şi a lui Ion-Răzvan Geambaşu, director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi manager al Direcţiei Medic şef a CASMB, cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu şi folosirea influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată (opt acte materiale).
Procurorii au decis şi reţinerea preşedintelui CASMB de până la 13 iulie, Lucian-Vasile Bara, cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, a managerului Direcţiei Control a CASMB, Ion-Ovidiu Mihăescu, cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şi a lui Alin-Sergiu Costache, şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS, cercetat pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
De asemenea, anchetatorii i-au reţinut pe Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu, Jeana Sardare - funcţionare în cadrul CASMB, cercetate pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune, în formă continuată (354 de acte materiale), constituire a unui grup infracţional organizat, fals informatic, în formă continuată, şi permitere a accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în formă continuată (354 de acte materiale).
DNA arată că au fost reţinuţi şi Nicolae-Sergiu Ciobanu, cercetat pentru trafic de influenţă, în formă continuată (3 acte materiale) şi instigare la folosirea influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, Irina-Adelina Geambaşu, asociat şi administrator al unei societăţi comerciale, cercetat pentru instigare la infracţiunea de folosire a influenţei, în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale), Răzvan-Mihai Mischie, reprezentant legal al unei societăţi prestatoare de servicii medicale, cercetat pentru înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale), Maria Costică, reprezentant legal al unei societăţi prestatoare de servicii medicale, cercetată pentru înşelăciune, în formă continuată (17 acte materiale) şi avocata Cristina Manta, pentru complicitate la înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Potrivit ordonanţei procurorilor, în cauză există date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi, activităţi pentru care s-a dispus reţinerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane de euro).
Concret, arată anchetatorii, în perioada ianuarie 2016 - august 2017, ar fi fost constituit un grup infracţional organizat, prin care sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti ar fi fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CASMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
"În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate", precizează DNA.
Anchetatorii menţionează că în dosar se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
