Medic: „Atenție, e risc maxim de epuizare termică!”

Valul de aer fierbinte care ne sufocă de câteva zile și aduce temperaturi tot mai ridicate chiar şi pe timpul nopţii și lipsa aerului condiționat, care rămâne închis în mijloacele de transport în comun din cauza măsurilor de prevenție, pot duce la apariţia epuizării termice, avertizează medicul urgentist Tudor Ciuhodaru. Dacă nu se intervine la timp, epuizarea termică evoluează spre forme severe, ajungându-se până la şoc termic şi deces.

Canicula lovește puternic România, în special în partea de sud și est, unde temperaturile ajung la peste 35-37 de grade Celsius, iar soarele arzător provoacă în acest an probleme care nu existau anii trecuți. Oamenii simt că „fierb”, deoarece, în cele mai multe mijloace de transport în comun, instituții ori companii, aerul condiționat este închis din cauza măsurilor de prevenție luate de autorități pentru a limita răspândirea coronavirusului.

Risc pentru cei de la ultimul etaj

Din cauza caniculei, este „risc maxim de epuizare termică”. „Cei mai afectaţi de epuizarea termică sunt copiii şi vârstnicii, pacienţii cu patologie cardiovasculară şi obezii, precum şi cei care stau în apartamentele încinse de la ultimul etaj sau în autoturismele fără aer condiţionat”, avertizează medicul Tudor Ciuhodaru. Acesta precizează că, anul trecut, cinci pacienți nu au reușit să supraviețuiască epuizării termice.

Atunci când apar simptomele legate de expunerea la căldură (crampe de căldură, insolaţie, epuizare) trebuie să luăm patru măsuri care ne pot salva viața: repaus într-un spaţiu umbrit şi răcoros; consum de lichide (apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt); scăderea temperaturii corpului (prin udat și ventilat) și reluarea activității fizice doar după câteva ore.

Citește pe Antena3.ro

Victoria Kjaer Theilvig din Danemarca a fost încoronată Miss Universe 2024. Imagini cu aparițiile sale la concursul de frumusețe

Cum se manifestă

Epuizarea termică apare prin depăşirea posibilităţilor de adaptare a organismului la temperaturi ce se menţin crescute pe durata mai multor zile și se manifestă prin apariția a trei categorii de semne:

- neuro-psihice, precum: oboseala marcată, astenie, apatie, somnolenţă, cefalee, ameţeli;

- tegumentare, precum: transpiraţii excesive, horpilaţii (piele de găină);

- cardiovasculare, uneori severe: hipotensiunea ortostatică (cădere tensională la ridicarea în picioare) şi tahicardie.

„Tratamentul constă în scăderea temperaturii corpului prin: consumul de lichide reci (nu alcool!), duşuri reci sau utilizare de prosoape umede şi ventilaţie (nu aplicaţi alcool pe piele!), odihnă într-un mediu răcoros, eventual cu aer condiţionat, cu picioarele ridicate peste nivelul inimii”, explică Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.

„Dacă manifestările nu dispar rapid sau se agravează, sunaţi la 112 sau îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgenţelor”, subliniază medicul.

„Nedecelată şi netratată la timp, epuizarea termică evoluează spre forme clinice severe, ce pot merge până la şoc termic şi deces”.

Dr. Tudor Ciuhodaru

Recomandările specialistului

Pentru a nu ajunge în astfel de situaţii, medicul recomandă: „Nu ţineţi geamurile deschise când este foarte cald şi nu gătiţi la orele amiezii. Aerisiţi la primele ore ale diminteţii, utilizând curenţii de aer, evitaţi utilizarea electrocasnicelor ce generează căldură şi împiedicaţi acţiunea razelor solare prin jaluzele, materiale textile ude”. De asemenea, persoanelor care nu au aer condiţionat în locuință, medicul le recomandă să petreacă, în fiecare zi, câteva ore, în spaţiile publice răcoroase.