Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Sănătății reorganizează activitatea din sectorul public de sănătate și programul medicilor. Astfel, gărzile vor putea fi făcute în ture de 12, 18 sau 24 de ore, este introdus un nou tip de gardă – cea intervențională, iar programul în sălile de operații va putea fi extins până seara, la ora 20:00, potrivit unui proiect de ordin pus în dezbatere pe site-ul instituției. De asemenea, este introdusă o nouă interdicție: medicii din spitalele publice nu vor mai putea părăsi unitatea sanitară nici în timpul programului de lucru, nu numai în timpul gărzii, cum prevede legislația actuală. Excepție de la noua regulă vor face doar medicii din Urgență.
Proiectul de ordin de ministru, pus miercuri seară, în transparență decizională, de Ministerul Sănătății, modifică substanțial regulile privind organizarea muncii în spitale, vizând în principal modul de desfășurare a gărzilor, programul medicilor, activitatea din blocurile operatorii și ambulatoriile de specialitate. De asemenea, introduce și noi obligații și interdicții pentru personalul medical.
Una dintre modificările propuse prevede că „munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară și se compensează potrivit prevederilor legale”. Legislația actuală spune că timpul petrecut suplimentar la muncă se recuperează, însă, pe fondul deficitului de personal, este mai greu de recuperat. Conform Codului Muncii, dacă nu pot fi date libere plătite în următoarele 90 de zile, se plătește un spor de minimum 75% din salariul de bază.
Mai multe tipuri de gărzi
În ceea ce privește gărzile, sunt aduse clarificări pentru fiecare tip de gardă și este introdusă o nouă categorie - garda intervențională -, însă aceasta din urmă va putea fi organizată distinct doar în spitalele de urgență care derulează programe și proceduri intervenționale.
„Clarificăm modul de organizare a gărzilor: gardă de urgență, gardă de monitorizare, gardă la domiciliu și, ca element nou, introducem o a patra categorie de gărzi - garda intervențională, pentru specialitățile cu acest specific (cardiologie intervențională, neurologie intervențională, radiologie intervenționalǎ etc.).
Garda de urgență presupune atât monitorizarea pacienților internați, cât și intervenții în cazuri critice, inclusiv internări și consulturi interdisciplinare, în timp ce garda de monitorizare este mai limitată, axată pe supravegherea pacienților internați și consulturi interdisciplinare.
Garda la domiciliu: obligații clare și timp de reacție
Pentru prima dată, proiectul detaliază obligațiile medicilor aflați în gardă la domiciliu. Aceștia trebuie să fie „în regim de disponibilitate permanentă” și să răspundă solicitărilor, fiind obligați să se prezinte la spital „într-un interval de timp prestabilit”.
În plus, toate intervențiile și solicitările din timpul acestei gărzi trebuie consemnate și sunt considerate ore de gardă, fiind plătite conform legii.
În cazul gărzilor la domiciliu se vor plăti doar dacă medicul este chemat la spital și doar orele lucrate: „Se consideră ore de gardă în unitate numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu, respectiv durata prezentării la spital din garda la domiciliu”.
O schimbare importantă este și introducerea posibilității fragmentării gărzilor. În locul unei gărzi continue de 24 de ore, acestea pot fi împărțite „în intervale de lucru succesive”, pentru a fi acoperite de mai mulți medici.
„Odată cu aprobarea acestui ordin, spitalele își vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului, al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate”.
O altă modificare este că doar profesorii universitari nu sunt obligați să facă gărzi, însă conferențiarii, care acum sunt scutiți, vor trebui, conform noilor reguli, să intre în gărzi.
Program mai strict
Dacă legislația actuală le interzice doctorilor să plece din spital doar pe perioada serviciului de gardă, noul regulament extinde interdicția și pentru programul de lucru de zi cu zi: „este interzis medicilor să părăsească unitatea sanitară pe durata programului de lucru aferent activității curente, precum și din serviciul de gardă”.
Există totuși excepții pentru medicii din Unitățile de Primiri Urgențe implicați în intervenții SMURD sau în situații speciale (de exemplu, intervențiile la accidentele colective cu victime multiple), însă doar cu acordul conducerii.
Schimbarea programului sau a medicului de gardă devine, de asemenea, mult mai restrictivă, fiind permisă „numai în situații cu totul deosebite” și cu aprobări multiple.
Proiectul aduce schimbări și pentru medicii rezidenți. Aceștia vor fi incluși „obligatoriu în linia de gardă”, unde vor dubla medicul titular.
Începând cu anul I, pot participa voluntar la gărzi suplimentare, iar din anul III pot ajunge chiar în linia I de gardă, însă „sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează gardă la domiciliu”.
Sălile de operații, deschise până la ora 20:00
O altă modificare importantă este extinderea programului în blocurile operatorii, care vor putea funcționa astfel prin organizarea activității în două ture.
„Blocul operator poate funcționa în intervalul 8:00–20:00, prin organizarea în ture succesive. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00, ceea ce înseamnă mai multe intervenții și timpi de așteptare mai mici. Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, a explicat ministrul Alexandru Rogobete.
Activitatea în ambulatoriu devine obligatorie, însă nu și pentru șefi
Aceeași măsură de flexibilizare va fi aplicată și în ambulatoriul spitalelor, precum și în serviciile de spitalizare de zi.
Astfel, medicii care lucrează în secțiile spitalului, cu excepția șefilor de secție, vor fi obligați să desfășoare activitate și în ambulatoriul integrat. Aceasta trebuie realizată „în cadrul normei lunare de lucru”, conform unui grafic stabilit de conducerea spitalului.
Potrivit proiectului, modificările sunt menite să asigure „continuitatea asistenței medicale” și o utilizare mai eficientă a resurselor umane din spitale, într-un context în care deficitul de personal rămâne o problemă majoră.
Citește pe Antena3.ro
