Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pandemia a dat peste cap sau chiar a întrerupt servicii medicale critice, legate de sănătatea mintală, deşi cererea e în creştere, arată un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Cercetarea a fost realizată în 130 de ţări şi furnizează primele date globale care arată impactul devastator al COVID-19 asupra unui sector subfinanţat.
Înainte de declanşarea crizei, OMS a subliniat, în repetate rânduri, că guvernele cheltuiau mai puţin de 2% din bugetele naţionale dedicate sănătăţii pentru a finanţa acest domeniu, sumele fiind insuficiente pentru a acoperi nevoile reale ale populaţiei.
Apar noi cazuri
În pandemie, cererea pentru serviciile de sănătate mintală e şi mai mare ca de obicei. Teama, doliul, izolarea, pierderea locului de muncă – toate acestea pot declanşa diverse tulburări sau pot să le exacerbeze pe cele existente. Mulţi recurg la alcool, la medicamente sau la substanţe interzise pentru a scăpa de anxietate.
Boala însăşi, provocată de coronavirus, poate duce la complicaţii neurologice, iar persoanele cu probleme mintale şi neurologice preexistente sunt mai vulnerabile la infectarea cu SARS-CoV-2, prezentând un risc mai mare de complicaţii şi de deces, arată OMS.
Citește pe Antena3.ro
Fără medicamente
Studiul a fost realizat în iunie-august 2020 şi a constatat perturbarea mai multor tipuri de servicii de sănătate mintală pentru persoane vulnerabile, inclusiv pentru copii şi adolescenţi (conform raportărilor a 72% din naţiuni), pentru seniori (70%) şi femei înainte sau după naştere (61%). Se mai consemnează faptul că 67% din ţări au înregistrat întreruperi în domeniul consilierii şi psihoterapiei, iar 45% în tratamentele contra dependenţei de substanţe opioide. O treime dintre ţările consultate au semnalat perturbări ale intervenţiilor de urgenţă şi probleme privind accesul la medicamente.
În timp ce trei sferturi dintre naţiuni au adoptat telemedicina sau teleterapia pentru a gestiona situaţia, există disparităţi semnificative de la ţară la ţară, în funcţie veniturile populaţiei.
Deşi 89% din ţări spun că serviciile de sănătate mintală şi de susţinere psihologică fac parte din planurile naţionale de redresare COVID-19, doar 17% au alocat fonduri suplimentare pentru aşa ceva.
