Avertismentul ONU: Dacă nu se iau măsuri rapide, 59 de milioane de copii și tineri vor muri înainte de 2030

 Multe dintre aceste decese ar fi putut fi prevenite, potrivit Grupului interinstituțional al Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității infantile, care  avertizează că alți aproape 59 de milioane de copii şi tineri vor muri înainte de 2030, „dacă nu se iau măsuri rapide pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate”.

„Comunitatea globală nu și-a respectat promisiunea făcută celor mai tineri și mai vulnerabili membrii ai săi în 2021, când milioane de copii și tineri și-au pierdut viețile și alte milioane au continuat să se confrunte amenințări cu privire la supraviețuire, în funcție de locul în care s-au născut. Numai în 2021, lumea a pierdut 5 milioane de copii înainte ca ei să împlinească 5 ani –  2,7 milioane de copii în vârstă 1–59 de luni și 2,3 milioane de nou-născuți – împreună cu 2,1 milioane de copii mai mari și tineri în vârstă de 5-24 de ani, dintre care 43% erau adolescenți (...) Povara globală a peste 7 milioane de decese la copii și tineri într-un singur an este o lipsă de sens și pierdere colosală de vieți omenești având în vedere că tragica realitate arată că, în cele mai multe cazuri, existau cunoştinţe şi mijloace de prevenire a acestor decese”, se arată în concluziile unui raport anual, realizat de Grupul interinstituțional al Naţiunilor Unite pentru estimarea mortalităţii infantile (UN IGME) și publicat, ieri, pe site-ul UNICEF. 

Multe pierderi de vieți ar fi putut fi evitate

Într-un alt raport al UN IGME, publicat de asemenea ieri, grupul a constatat că 1,9 milioane de copii au fost născuți morţi în 2021. Multe dintre decese ar fi putut fi evitate cu un acces echitabil la asistență sanitară și o îngrijire medicală mai bună, se arată în acest raport. 

„În fiecare zi, mult prea mulți părinți se confruntă cu trauma de a-și pierde copiii, uneori chiar înainte de prima suflare”, a declarat Vidhya Ganesh, directorul UNICEF al Diviziei de analiză și monitorizare a datelor. „O astfel de tragedie generalizată, care poate fi prevenită, nu ar trebui niciodată acceptată ca inevitabilă. Progresul este posibil cu o voință politică mai puternică și investiții specifice în accesul echitabil la asistență medicală primară pentru fiecare femeie și copil”, a mai spus ea. 

Deşi rapoartele arată că, pe termen lung, lucrurile s-au îmbunătăţit începând cu anul 2000 - rata globală a mortalităţii copiilor sub cinci ani scăzând cu 50%, rata mortalităţii la copiii mai mari şi la tineri scăzând cu 36%, iar la copiii născuţi morţi cu 35% -, câştigurile privind reducerea mortalității infantile obținute în prima decadă „s-au redus semnificativ din 2010”, conform ONU.

Dacă nu se iau măsuri rapide pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate, avertizează agențiile, „aproape 59 de milioane de copii și tineri vor muri înainte de 2030, iar aproape 16 milioane de copii vor fi pierduți înainte a se naște”.

Unde se înregistrează cel mai mare risc de deces în copilărie

Conform reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), organizație care face parte din acest grup interinstitutional, șansa de supraviețuire a unui copil depinde în mare măsură de locul în care se naște, iar aceasta este o „nedreptate flagrantă”. 

Rapoartele au mai arătat că cea mai gravă situație este în Africa Subsahariană și Asia de Sud. Astfel, în ciuda faptului că are doar 29% din născuţii vii la nivel mondial, Africa Subsahariană a avut mai mult de jumătate (56%) din toate decesele copiilor cu vârsta sub 5 ani în 2021, iar Asia de Sud 26% din total. 

De asemenea, copiii din regiunea subsahariană au un risc de 15 ori mai mare de a muri prematur față de cei din Europa sau America de Nord. Riscul de naștere a unui copil mort este de 7 ori mai mare în Africa Subsahariană decât în țările din Europa și America de Nord.

Cele mai multe decese infantile au loc în primii cinci ani, dintre care jumătate sunt chiar în prima lună de viață. Pentru nou-născuți, nașterea prematură și complicațiile din timpul travaliului sunt principalele cauze de deces, în timp ce pentru copiii care supraviețuiesc în primele 28 de zile, bolile infecțioase - precum pneumonia, diareea și malaria - reprezintă cea mai mare amenințare.

Prăbușirea vaccinărilor, o consecință a pandemiei

Rapoartele ONU evidențiază că, deși COVID-19 nu a crescut în mod direct mortalitatea infantilă – copiii confruntându-se cu o probabilitate mai mică de a muri din cauza bolii decât adulții – este posibil ca pandemia să fi crescut riscurile viitoare pentru supraviețuirea lor, prin perturbarea campaniilor de vaccinare, a serviciilor de nutriție și a accesului la asistență medicală primară. 

„În plus, pandemia a alimentat cel mai mare regres continuu al vaccinărilor din ultimele trei decenii, punându-i pe cei mai vulnerabili copii și nou-născuții la un risc mai mare de a muri din cauza bolilor care pot fi prevenite”, se arată pe site-ul UNICEF. 

Deși afecțiunea COVID-19 nu a crescut în mod direct mortalitatea infantilă, în anul 2021, la fiecare 4,4 secunde a murit un copil sau un tânăr de până-n 24 de ani. 

Grupul interinstituțional al Organizației Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității infantile a fost înființat în 2004 pentru a face schimb de date privind mortalitatea infantilă și pentru a spori capacitatea țărilor de a produce estimări ale mortalității infantile, evaluate în timp util și în mod corespunzător. UN IGME este condus de UNICEF și include Organizația Mondială a Sănătății, Banca Mondială și Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.