Piaţa muncii din România, inundată de tineri cu slabă calificare

Piaţa muncii din România a cunoscut, în ultimii zece ani, o sporire semnificativă a numărului de tineri cu slabă calificare şi o reducere a celor de înaltă calificare, se arată într-un studiu realizat de Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, din cadrul Comisiei Europene. Creşterea numărului de tineri care intra pe piaţa muncii cu o slabă calificare în România vine în contrast cu marea majoritate a statelor europene, unde în ultimul deceniu, rata acestora s-a micşorat constant.

Potrivit raportului, între anii 2005 şi 2015, sistemul românesc de educaţie a trimis pe piaţa muncii din ce în ce mai mulţi tineri cu slabă calificare. Astfel, dacă în 2005, procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 39 de ani care aveau o slabă calificare era în ţara noastră de 18%, în 2015 rata acestora a crescut la 25%. În contrast, cu excepţia Suediei, Danemarcei şi Estoniei, în restul ţărilor din blocul comunitar, procentul tinerilor care au intrat pe piaţa muncii cu o slabă calificare s-a diminuat în mod constant în intervalul studiat. Raportul Comisiei Europene atrage însă atenţia că, dacă în ţări precum Suedia sau Danemarca creşterea numărului de tineri cu slabă calificare nu are un impact decisiv asupra pieţei muncii, efectul fiind compensat de un număr mare de tinerilor care au o înaltă calificare, în România fenomenul este cuplat cu cel al diminuării numărului de tineri specialişti. Astfel, procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 39 de ani care aveau un nivel înalt de calificare era de 25%, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, după Italia.

Cum ne comparăm cu alte ţări

România nu stă prost doar în comparaţie cu statele occidentale ale UE, dar şi cu ţările din fostul bloc comunist. Astfel, în Cehia 30% dintre tinerii intraţi pe piaţa muncii în ultimul deceniu aveau o înaltă calificare, în timp ce angajaţii cu slabă calificare constituiau doar 6%. În Lituania, peste 50% dintre tinerii intraţi în câmpul muncii aveau o înaltă calificare, în timp ce în Croaţia, ponderea tinerilor cu slabă calificare s-a înjumătăţit în ultimul deceniu. Potrivit studiului, rata şomajului are o legătură directă cu nivelul calificării, tinerii slab calificaţi fiind afectaţi de şomaj într-o rată mult mai mare ca cei cu o înaltă specializare. Potrivit INS, persoanele cu nivel scăzut de educaţie reprezentau, în 2016, 27% din totalul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani care părăsiseră educația. Tinerii cu studii superioare reprezentau 19,5%. Se remarcă un dezavantaj clar în ceea ce priveşte populaţia din mediul rural. Astfel, 31% dintre tinerii din mediul urmab aveau un nivel de instruire superior, un lucru valabil doar în cazul a 6,1% dintre tinerii proveniţi din mediul rural. Persoanele cu pregătire medie reprezentau 54,8% dintre tinerii care îşi încetaseră educaţia în mediul urban şi 52,0% în mediul rural. În schimb, persoanele cu nivel de instruire scăzut se regăseau în special în mediul rural, unde 41,9% dintre tineri terminaseră la data părăsirii sistemului naţional de educaţie cel mult gimnaziul, faţă de 14,2% în mediul urban. Datele INS arată că nevoia de bani îi determină pe tineri să aleagă o slujbă de slabă calificare, în detrimentul studiilor care să le permită, ulterior, angajarea pe un post de înaltă specializare. Astfel, 23% dintre tinerii care au părăsit şcoala au făcut-o pentru a se angaja într-un post cu puţine cerinţe în ceea ce priveşte calificarea - bărbaţii într-un procent mai mare ca femeile, 26,4%, respectiv 19,2%. O altă cauză majoră a lipsei de tineri cu înaltă calificare pe piaţa muncii din România este migraţia masivă a forţei de muncă în străinătate. O estimare realizată recent de Banca Naţională a României arăta că 30% dintre românii apţi de muncă au părăsit ţara, lucrând în alte state.

Mai puţin de jumătate dintre tinerii care părăsesc şcoala reuşesc să se angajeze în intervalul unui an (47,5%), arată datele INS. Intră direct în şomaj 35,7% dintre aceştia.

"Este un fapt îngrijorător că procentul de tineri cu slabă calificare a crescut substanţial în România, plasând această ţară în primele cinci state în ceea ce priveşte rata mare de tineri slab calificaţi", din studiul Comisiei Europene

 Creşterea numărului de tineri slab calificaţi intraţi pe piaţa muncii ar putea avea consecinţe negative nu doar pentru dezvoltarea economică, dar şi pentru întreţinerea sistemului de pensii, din cauza cotizărilor diminuate