
Expunerea la poluarea aerului este asociată cu aproximativ șapte milioane de decese premature, anual, în întreaga lume și, cu toate că gazele de eșapament sunt de obicei arătate cu degetul ca fiind principalul vinovat, ultimele cercetări arată că trecerea la mașinile electrice nu este suficientă pentru a scăpa de noxele care îmbâcsesc aerul în marile orașe.
Particulele microscopice generate de plăcuțele de frână, mai ales de către cele fabricate din materiale organice fără azbest (NAO), sunt chiar mai toxice pentru plămânii noștri decât gazele de eșapament provenite de la mașinile diesel, a relevat un nou studiu.
Mașinile electrice sunt promovate, în ultimii ani, ca o soluție ecologică pentru reducerea emisiilor de gaze poluante. Însă, chiar dacă oamenii asociază, în general, poluarea de la mașini ca fiind de la țevile de eșapament și consideră că vehiculele electrice au zero emisii, cercetătorii avertizează că praful generat de uzura drumurilor, a anvelopelor și a frânelor este acum „principalul tip de emisii din transportul rutier, depășind emisiile de gaze de eșapament în multe țări europene”.
„Dintre acestea, praful de frână este adesea principalul contribuabil, dar nu este încă supus reglementărilor”, spun oamenii de știință de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, adăugând că se știe mult mai puțin despre efectele potențiale ale prafului de frână asupra sănătății, în comparație cu praful de eșapament de la mașinile diesel.
4 tipuri comune de plăcuțe, comparate cu gazele de evacuare diesel
Într-un studiu recent, cercetătorii James Parkin și Matt Loxham, împreună cu colaboratorii lor, au examinat modul în care particulele minuscule din diferite tipuri de plăcuțe de frână (cu conținut scăzut de metal, semimetalice, organice fără azbest (NAO) și ceramice) au afectat celulele pulmonare umane, concentrându-se pe alveolele pulmonare, la nivelul cărora se produc schimburile de gaze (oxigen – dioxid de carbon).
„Am crescut celule în laborator pentru a imita mucoasa plămânului și am expus aceste celule atât la praful de frână, cât și la praful de evacuare diesel. Praful de frână s-a dovedit semnificativ mai dăunător pentru aceste celule, în diferite măsuri (...). În ciuda acestui fapt, reglementările actuale privind vehiculele din Marea Britanie vizează doar emisiile de gaze de eșapament”, explică Loxham și Parkin, în revista The Conversation.
Plăcuțele NAO - cele mai utilizate și cele mai dăunătoare
Descoperirile lor, publicate în Particle and Fibre Toxicology, au pictat o imagine îngrijorătoare: praful de frână din plăcuțele NAO (Non-Asbestos Organic) - care sunt fabricate din materiale organice fără azbest, cum ar fi kevlar, cauciuc, fibră de sticlă, celuloză și unele rășini – și din plăcuțele ceramice a provocat mult mai mult stres celular și inflamație decât alte tipuri de plăcuțe de frână și decât gazele de eșapament diesel. Aceste particule minuscule bogate în cupru au declanșat răspunsuri inflamatorii în căile respiratorii și au modificat metabolismul celular în moduri care ar putea duce la mai multe boli pulmonare.

Plăcuțele de frână NAO - cele mai utilizate în SUA datorită costului redus și performanțelor bune, chiar dacă se uzează mai repede - au fost dezvoltate pentru a înlocui plăcuțele care conțin azbest. Însă producătorii au adăugat fibre de cupru pentru a menține conductivitatea termică – un rol ocupat anterior de azbest. Și tocmai acest conținut ridicat de cupru, pe care, cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), l-au identificat ca fiind o caracteristică definitorie a prafului de frână din plăcuțele NAO, s-a dovedit a fi cel mai problematic pentru sănătate.
„În mod ironic, am descoperit că praful de la plăcuțele NAO, concepute pentru a înlocui plăcuțele care conțin azbest, a fost cel mai toxic pentru celulele pulmonare în comparație nu numai cu praful de la alte tipuri de plăcuțe, ci și cu praful de eșapament diesel. Unele dintre efectele asupra celulelor noastre expuse se referă la boli precum cancerul pulmonar, fibroza pulmonară (cicatrici pulmonare), astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)”, spun autorii principali ai cercetării, James Parkin și Matt Loxham.
O posibilă soluție: eliminarea cuprului din compoziția plăcuțelor
Pe de altă parte, îndepărtarea cuprului din praful de frână a redus aceste efecte asupra plămânilor.
„De asemenea, am descoperit că acest cupru ar putea pătrunde în celulele pulmonare expuse. Cel mai interesant este că, atunci când am tratat acest praf de frână cu o substanță chimică pentru a neutraliza cuprul, efectele sale toxice au fost diminuate. Acest lucru sugerează că cuprul provoacă cel puțin unele dintre proprietățile dăunătoare ale acestui praf.
Aproape jumătate din tot cuprul din aerul pe care îl respirăm provine din uzura frânelor și a anvelopelor. Diverse studii efectuate de alte grupuri de cercetare au descoperit că expunerea la concentrații mari de cupru este asociată cu afectarea funcției pulmonare și cu riscul general de deces”, mai spun autorii studiului.
Potrivit specialiștilor, deoarece vehiculele electrice tind să fie mai grele, datorită bateriilor lor, acestea pot genera chiar mai multe particule de uzură a frânelor și anvelopelor decât mașinile pe benzină sau diesel, astfel că „eticheta cu emisii zero, în mod evident, nu este corectă”.
„Există un număr uriaș de dovezi care arată că praful din aer este dăunător sănătății noastre. Din păcate, în timp ce trecerea la vehiculele electrice (EV) va elimina emisiile de gaze de eșapament, care includ gaze toxice, precum și praful, nu va elimina praful de drum, anvelope și frâne”, scriu coautorii studiului James Parkin și Matt Loxham, într articolul publicat de The Conversation.
„Descoperirile noastre sugerează că este nevoie urgentă de a lua în considerare și reglementarea emisiilor care nu sunt gaze de eșapament”, arată ei, iar reformularea compoziției plăcuțelor de frână și eliminarea cuprului din acestea, așa cum s-a procedat anterior cu azbestul, ar putea fi o modalitate de a reduce povara potențială pentru sănătate impusă de aceste emisii.
În timp ce orașele din întreaga lume iau măsuri împotriva emisiilor vehiculelor diesel, o formă mai insidioasă de poluare a aerului a crescut în liniște, odată cu creșterea traficului: praful de frână.