Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși este un material interzis în Uniunea Europeană de aproape două decenii, azbestul - un agent cancerigen extrem de periculos, care cauzează opt din zece boli oncologice profesionale - afectează în continuare mai multe sectoare economice, cum ar fi renovarea construcțiilor, industria extractivă, gestionarea deșeurilor și combaterea incendiilor, în care lucrătorii se confruntă cu un risc ridicat de expunere. Printr-un proiect de HG, pus recent în dezbatere, Ministerul Muncii completează lista bolilor legate de azbest cu noi afecțiuni și propune mai multe măsuri pentru reducerea riscului de îmbolnăvire a lucrătorilor. Astfel, valorile-limită de expunere la azbest vor trebui reduse semnificativ până în decembrie 2029, iar angajatorii vor fi obligați să identifice toate materialele care ar putea conține această substanță, înainte să înceapă lucrări de demolare, întreținere sau de renovare la toate clădirile construite înainte de anul 2007.
Proiectul de Hotărâre de Guvern propus de Ministerul Muncii modifică HG 1.875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest și are ca scop transpunerea în legislația autohtonă a unei directive europene (Directiva 2023/2668) care înăsprește regulile în acest domeniu.
8 din 10 cancere profesionale
„Azbestul este un agent cancerigen extrem de periculos, care afectează în continuare diferite sectoare economice, cum ar fi renovarea construcțiilor, industria extractivă, gestionarea deșeurilor și combaterea incendiilor, în care lucrătorii se confruntă cu un risc ridicat de expunere”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.
Azbestul este clasificat drept substanță cancerigenă de categoria 1A încă din 2008, aproximativ opt din zece cancere profesionale fiind cauzate de acesta.
Potrivit statisticilor europene privind bolile profesionale, acesta „reprezintă de departe principala cauză a cancerului profesional, dat fiind că nu mai puțin de 78% din cancerele profesionale recunoscute în statele membre sunt corelate cu expunerea la azbest”.
Materialul toxic, prezent în clădirile construite înainte de 2007
Prin urmare, noua directivă se va aplica tuturor activităților, inclusiv lucrărilor de construcție, renovare și demolare, gestionării deșeurilor, mineritului și stingerii incendiilor, în timpul cărora „lucrătorii sunt sau pot fi expuși la praf provenit din azbest sau din materiale care conțin azbest”.
„Deși în Uniune au fost interzise toate formele de azbest, azbestul este încă prezent în unele structuri, mai ales în clădirile care au fost construite înainte de instituirea interdicției, ceea ce poate duce atât la expunere profesională, cât și la expunerea neprofesională dacă materialele care conțin azbest din clădire sunt perturbate sau deteriorate. Prin urmare, evitarea expunerii la azbest, sub orice formă, rămâne un imperativ”, se mai arată în nota de fundamentare.
Citește pe Antena3.ro
Ca urmare a evoluțiilor științifice și tehnologice din domeniu, există posibilitatea de a îmbunătăți protecția lucrătorilor și, astfel, de a reduce probabilitatea ca aceștia să dezvolte boli asociate cu azbestul.
În primul rând, prin noul act normativ este actualizată definiția azbestului pentru a include în mod explicit denumirile și numerele CAS (Chemical Abstracts Service - un sistem global pentru identificarea unică a substanțelor chimice menționate în publicațiile științifice, care acoperă o gamă largă de materiale, inclusiv aliaje și polimeri - n.r.) pentru șase tipuri de silicați fibroși „clasificați ca substanțe cancerigene de categoria 1A: actinolit de azbest, amosit (grünerit) de azbest, antofilit de azbest, crisotil de azbest, crocidolit de azbest și tremolit de azbest.
Pragul acceptat de expunere scade de la 0,1 fibre/cmc la 0,01 fibre/cmc
Deoarece este un agent cancerigen fără valoare-prag, adică nu există un nivel sigur de expunere la azbest, nu este posibil din punct de vedere științific să se determine un nivel sub care expunerea nu ar conduce la efecte nocive asupra sănătății. În schimb, se poate stabili o relație expunere-risc care facilitează stabilirea unei valori-limită de expunere profesională (denumită „valoare-limită”) prin luarea în considerare a unui nivel acceptabil de risc suplimentar. Prin urmare, valoarea-limită și metoda de măsurare pentru azbest sunt revizuite pentru a reduce riscul de expunere profesională la azbest.
Până la data de 20 decembrie 2029, angajatorii trebuie să ia măsuri astfel încât niciun lucrător să nu fie expus la o concentrație mai mare de 0,01 fibre/cmc, măsurată ca medie ponderată în timp pe 8 ore. În prezent, această valoare-limită este de zece ori mai mare (0,1 fibre/cmc).
Iar începând cu 21 decembrie 2029, va fi introdusă o valoare-limită alternativă și mai strictă de 0,002 fibre/cm3 (medie ponderată în timp pe opt ore), angajatorii fiind obligați să respecte cel puțin una dintre cele două valori, conform documentului.
„Tehnologiile disponibile în prezent pentru măsurarea concentrației fibrelor de azbest nu permit măsurători la concentrații foarte mici atunci când sunt numărate fibrele subțiri. (…) Este așadar necesar să se opteze între numărarea fibrelor subțiri sau aplicarea unor limite de concentrație scăzute”, explică autorii.
Totodată, se introduce prelevarea probelor și măsurarea fibrelor de azbest în suspensie prin microscopie electronică, ce oferă o determinare mai precisă față de metodele actuale: „Măsurarea fibrelor de azbest în aer prin metode analitice bazate pe microscopia electronică ar constitui o îmbunătățire semnificativă în monitorizarea azbestului, deoarece va permite numărarea fibrelor mai subțiri”.
Obligații noi înainte de renovări sau demolări
O altă noutate este că angajatorii vor fi obligați, înainte de începerea lucrărilor de demolare, întreținere sau renovare la clădirile construite înainte de 2007, să identifice materialele care pot conține azbest, „prin obținerea de informații de la proprietarii construcțiilor, de la alți angajatori sau din alte surse, inclusiv din registrele relevante” sau prin examinări de laborator specializate. Mai mult, la cerere, informațiile obținute trebuie puse la dispoziția altor angajatori.
Proiectul de act normativ detaliază măsurile preventive, inclusiv limitarea numărului de lucrători expuși, conceperea proceselor de lucru pentru a evita producerea de praf, decontaminarea, protecția în regim de izolare și depozitarea adecvată a deșeurilor.
Echipamentele individuale adecvate, panourile de avertizare și prevenirea răspândirii prafului se regăsesc, de asemenea, printre măsurile de protecție suplimentare prevăzute în cazul activităților cu risc ridicat, cum ar fi demolarea și îndepărtarea azbestului. Totodată, după terminarea lucrărilor de îndepărtare a azbestului sau demolare, firmele sunt obligate să verifice absența riscurilor înainte de reluarea altor activități.
În cazul în care este depășită valoarea-limită sau sunt perturbate materialele cu azbest, muncitorii trebuie să oprească imediat lucrul, până sunt luate noi măsuri de protecție.
Instruirea muncitorilor trebuie să fie ușor de înțeles și adaptată specificului activității, iar companiile care fac lucrări de demolare sau îndepărtare a azbestului au obligația de a obține o autorizație de la Inspecția Muncii înainte de începerea lucrărilor și să facă dovada că și-au instruit angajații.
În cadrul „Valului de renovări pentru Europa”, al cărei obiectiv este decarbonizarea clădirilor, combaterea sărăciei energetice și consolidarea suveranității UE prin eficiența energetică, „este esențial ca îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a materialelor care conțin azbest să fie tratată ca prioritate, deoarece repararea, întreținerea, încapsularea sau sigilarea pot duce la amânarea îndepărtării, fapt ce poate perpetua riscurile de expunere a lucrătorilor”, spun reprezentanții Ministerului Muncii.
Mai multe boli determinate de expunerea la aceste substanțe chimice
„Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest în suspensie în aer pot duce la boli grave, cum ar fi mezoteliomul și cancerul pulmonar, iar primele semne de boală pot apărea în medie după 30 de ani de la momentul expunerii, ducând, în cele din urmă, la decese profesionale”, precizează autorii proiectului de act normativ, în nota de fundamentare.
Dacă, în prezent, pe lista bolilor asociate cu expunerea la fibre de azbest se regăsesc doar patru afecțiuni, cercetările din ultimii ani au arătat că, de fapt, paleta este mult mai largă. Prin urmare, sunt adăugate și noile maladii.
„Cunoștințele actuale arată că expunerea la fibre de azbest libere poate duce cel puțin la următoarele maladii:
- azbestoză;
- mezoteliom (o formă agresivă de cancer, care are apare în stratul subțire de țesut care acoperă majoritatea organelor interne – n.r.);
- cancer la plămâni;
- cancer gastrointestinal;
- cancer laringian;
- cancer ovarian;
- boli pleurale benigne”.
Familiile, expuse la fibrele de azbest aduse acasă prin haine și păr
Ministerul Muncii precizează că nu numai lucrătorii care intră direct în contact cu materialele care conțin această substanță cancerigenă se pot îmbolnăvi, ci și familiile sau colegii lor de muncă.
„Există tipuri de expunere la azbest care nu rezultă din manipularea activă a azbestului. Astfel de tipuri de expunere includ expunerea pasivă, care intervine atunci când lucrătorii care muncesc fie în apropierea unei persoane care lucrează cu materiale conținând azbest, fie în spații în care materialele conținând azbest se degradează în structura clădirilor sunt expuși la azbest, precum și expunerea secundară, care intervine în cazul persoanelor care sunt expuse la fibre de azbest aduse acasă de persoane expuse profesional, în principal din îmbrăcăminte sau păr”, explică explică inițiatorii actului normativ, subliniind că „atât expunerea pasivă, cât și expunerea secundară pot avea un impact semnificativ asupra sănătății”.
