Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Specialiștii Institutului Naţional de Sănătate Publică au elaborat reguli noi de testare în masă, conform ultimelor ghiduri europene, pentru depistarea precoce a femeilor cu cancer de col uterin, precum și a celor cu risc ridicat de a face acest tip de boală. Astfel, toate româncele cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani vor fi testate de rutină, la fiecare 3 sau 5 ani, în funcție de vârstă, pentru depistarea infecției cu virusul papiloma uman (HPV).
Noile proceduri de testare sunt elaborate conform Recomandării Consiliului Europei din 9 decembrie 2022 privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie – O nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului și sunt detaliate într-un proiect de ordin al ministrului Sănătății, lansat recent în dezbatere publică.
Institutul Naţional de Sănătate Publică a propus Metodologia screening pentru cancerul de col uterin „cu scopul de a furniza un cadru unitar și structurat de furnizare a serviciilor medicale de screening pentru cancerul de col uterin, în condiții de control și asigurare a calității serviciilor medicale și de a asigura accesul echitabil al tuturor persoanelor eligible, indiferent de statutul socio-economic, la servicii medicale preventive de egală calitate și siguranță pentru reducerea morbidității și mortalității prin cancer de col uterin”, se arată în referatul de aprobare ce însoțește proiectul de act normativ.
Peste 80% dintre oameni se infectează cu HPV cel puțin o dată
Potrivit specialiștilor INSP, acest tip de cancer poate fi prevenit prin vaccinare şi screening și se poate vindeca, dacă este depistat la timp și tratat adecvat.
„Peste 95% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele. Din cele peste 120 de tipuri de HPV, Agenția Internațională de cercetare a Cancerului a clasificat 12 (…) ca tipuri de risc oncogenic înalt, clasa 1: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59. Tipul HPV 68 a fost încadrat în clasa de „risc probabil înalt” (2A) și tipul HPV66 în grupa cu „risc posibil înalt” sau mediu (2B).
Tulpinile de risc înalt 16 şi 18 sunt produc peste 70% din cazurile de cancer de col uterin și se asociază şi cu alte cancere: anale, cancer de vulvă și al vaginului, peniene și oro-faringiene. Majoritatea persoanelor active sexual (peste 80%) se vor infecta cel puțin o dată cu HPV de-a lungul vieții”, conform documentului elaborate de INSP.
Chiar dacă în 9 din 10 cazuri infecția cu HPV este tranzitorie, se vindecă spontan prin activitatea sistemului imunitar, iar infecția virală produce efecte minime tranzitorii asupra colului uterin sau nu produce niciun efect ce poate fi depistat prin metodele clasice de citologie sau colposcopie, în anumite cazuri infecția devine persistentă și poate produce leziuni precanceroase și maligne ale colului uterin. „Doar persistența timp de 1-2 ani a acelorași tipuri HPV cu risc înalt crește riscul de a dezvolta precancer sau cancer de col, ceea ce se întâmplă la aproximativ 10% dintre cazurile de infecție HPV”, precizează specialiștii.
Care sunt intervalele de testare, în funcție de vârstă și alte boli
Prin urmare, aceștia propun ca populația țintă la screeningul pentru testarea HPV să fie femeile din grupa de vârstă 25-65 de ani, fără semne și simptome de cancer de col uterin.
Astfel, tinerele cu vârste de 25-29 ani vor fi supuse unui screening de rutină o dată la 3 ani (în cazul în care testul HPV este negativ), iar cele din grupa de vârstă 30-65 ani vor face testarea pentru infecția cu HPV o dată la 5 ani.
În cazul în care testul HPV este pozitiv, toate femeile din grupul țintă vor trebui să repete testarea la 3 luni, dacă testul citologic (examinarea țesuturilor pentru identificarea eventualelor anomalii/leziuni – n.r.) este nesatisfăcător, și la 12 luni, după un test HPV pozitiv cu citologie negativă.
„Dacă după 12 luni rezultatul testului este din nou HPV pozitiv, aceste femei vor fi trimise la colposcopie în acest moment, indiferent de rezultatul citologic”, se precizează în document.
De o testare mai frecventă vor beneficia femeile cu risc înalt de a dezvolta cancer de col, adică cele cu: HIV confirmat, insuficiență renală care necesită dializă, cele care au suferit un transplant sau se află în așteptare ori în evaluare pentru un transplant de organ.
„Fiecare femeie eligibilă fără istoric de screening trebuie invitată în maximum 13 săptămâni de la identificarea eligibilității acesteia, prin invitație scrisă sau mobilizare individuală la nivelul asistenței medicale primare”, potrivit documentului postat pe site-ul Ministerului Sănătății, în care se recomandă ca atât scrisorile de invitare/reinvitare la testare, precum și corespondența de returnare/comunicare a rezultatelor la aceste testări să fie completate cu pliante și materiale informative.
Conform Globocan, România are cea mai mare incidenţă a cancerului de col uterin din Uniunea Europeană, de 32,3 la 100.000 de femei (mai mult decât dublă față de media UE) şi cea mai mare mortalitate prin acest tip de cancer: 16,9 la 100.000 de femei (de 3,2 ori mai mare decât media UE).
În fiecare zi, nouă românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, jumătate dintre ele cu vârsta de până în 50 de ani.
Alți factori de risc
Printre factorii care pot contribui la creşterea riscului de infecţie cu HPV sau la evoluția infecției cu HPV către leziuni maligne sunt:
- Imunosupresia: Femeile care primesc terapie imunosupresoare pentru boli autoimune, neoplazice sau pentru transplant de organe, cele cu HIV/SIDA.
- Fumatul: crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv pentru cel de col uterin.
- Comportamentul sexual: debutul precoce al activităţii sexuale și existenţa mai multor parteneri cresc riscul de infecţie HPV şi cancer de col uterin. Prezervativele oferă un anumit grad de protecţie pentru infecţia cu HPV şi alte boli cu transmitere sexuală, atunci când sunt utilizate constant şi corespunzător (deşi transmiterea HPV se poate realiza şi prin contact piele-piele al zonelor neacoperite de prezervativ).
- Naşterile multiple.
- Contraceptivele orale: consumul contraceptivelor orale pe perioade lungi de timp pare să crească riscul de cancer cervical.
- Infecţiile cu transmitere sexuală: Femeile cu antecedente de infecţii cu transmitere sexuală (de exemplu, Chlamydia trachomatis și Trichomonas).
- Contraceptivele orale: consumul contraceptivelor orale pe perioade lungi de timp pare să crească riscul de cancer cervical.
- Infecţiile cu transmitere sexuală: Femeile cu antecedente de infecţii cu transmitere sexuală (de exemplu, Chlamydia trachomatis și Trichomonas).
