x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Ce putem face pentru a reduce riscul de cancer – recomandările specialiștilor INSP

Ce putem face pentru a reduce riscul de cancer – recomandările specialiștilor INSP

de Monica Cosac    |    27 Mai 2025   •   07:20
Ce putem face pentru a reduce riscul de cancer – recomandările specialiștilor INSP

​​​​​​​În fiecare an, peste 100.000 de români sunt diagnosticați cu cancer, bolile oncologice reprezentând în prezent una dintre principalele cauze de mortalitate din țara noastră.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atrage atenția că până la 50% dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin reducerea factorilor de risc cunoscuți: fumatul, alcoolul, alimentația dezechilibrată, sedentarismul și lipsa vaccinării. De asemenea, depistarea timpurie a cancerului îmbunătățește semnificativ șansele de tratare eficientă a bolii și supraviețuire. „Alocați timp pentru a vă autoexamina. Fiți atenți la orice schimbare neobișnuită”, subliniază specialiștii INSP, care transmit și câteva recomandări simple, validate ştiinţific, pe care oricine le poate adopta pentru a-și reduce riscul de cancer.

La fiecare 9 secunde, un cetăţean al Uniunii Europene este diagnosticat cu cancer, iar în anul 2022 s-au înregistrat 1,3 milioane decese prin această maladie. Povara economică a cancerului în UE este de peste 100 miliarde de euro.

Potrivit INSP, în România trăiesc în prezent peste 300.000 de oameni diagnosticaţi cu o afecțiune oncologică, iar riscul de deces prin cancer înainte de vârsta de 75 de ani este de 14%.

Cu ocazia Săptămânii Europene împotriva cancerului (European Week Against Cancer EWAC), care are loc între 25 şi 31 mai în fiecare an şi se încheie pe 31 mai cu Ziua Mondială fără Tutun, specialiștii în sănătate publică derulează o campanie ce are ca scop creșterea nivelului de informare și conștientizare cu privire la afecțiunile oncologice și care demarează cu două capitole la care România stă foarte prost, în ciuda faptului că numărul îmbolnăvirilor ar fi înjumătățite: prevenție primară și depistare precoce. 

Care sunt principalii factori de risc

Prevenția primară înseamnă reducerea probabilității de apariție a bolii înainte ca aceasta să se manifeste, iar specialiștii subliniază că, în foarte multe cazuri, afecțiunile oncologice pot fi prevenite doar prin adoptarea unui stil de viață sănătos şi evitarea factorilor de risc cunoscuți, precum: fumatul, consumul de alcool, alimentația dezechilibrată, obezitatea și sedentarismul, poluarea aerului și infecțiile oncogene, cum sunt, spre exemplu, hepatita B şi virusul papiloma uman (HPV). 

„Fumatul reprezintă principalul factor de risc. 26,9% din decesele prin cancer se produc din cauza fumatului”, spun specialiștii, precizând că în timp ce doar 7,5% dintre femeile adulte din România fumează, sub media Uniunii Europene (14,3%), prevalența fumatului la bărbați este una din cele mai ridicate din UE, 30,6%. De asemenea, 36% dintre adolescenți au fumat cel puțin o dată.

Consumul de alcool este de 11 litri de alcool pur/persoană în vârstă de peste 15 ani, potrivit INSP, iar „16,7% dintre adolescenți consumă cantități periculoase de alcool”.
Obezitatea și sedentarismul. „51,6% dintre femei înregistrează exces ponderal sau obezitate, în special în rândul femeilor cu un nivel mai scăzut de educație. 25,5% dintre adolescenți sunt diagnosticați cu obezitate”, arată specialiștii, subliniind că peste 80% dintre adulți au declarat că fac activitate fizică de mai puțin de 3 ori pe săptămână.

Alimentația. 29,4% din populaţie declară un consum redus de fructe şi 32,4% consum redus de legume. Doar 12,3% dintre adolescenți consumă legume în fiecare zi.

Poluarea aerului. Expunerea medie a populației din România la PM2.5 (µg/m³) este de 13,5% și este responsabilă de 102 decese premature la fiecare 100.000 de locuitori.

Vaccinarea HPV are o acoperire de sub 30% din totalul fetelor adolescente 11-18 ani, iar acoperirea vaccinală la băieți este încă foarte redusă.

 

Reguli simple pentru a preveni apariția bolii

Având în vedere care sunt principalii factori de risc, INSP a transmis și câteva recomandări pe care oricine le poate urma pentru a evita apariția cancerului.

  • Evitați fumatul şi expunerea la fumul de tutun. Fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar şi contribuie la apariția altor tipuri de cancer.

„Fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puţin 250 sunt cunoscute ca fiind dăunătoare, iar cel puțin 69 sunt cancerigene. La nivel global, consumul de tutun este cel mai important factor de risc evitabil pentru mortalitatea prin cancer, provocând peste 8 milioane de decese anual, prin cancer şi alte boli”, spun reprezentanții INSP.

  • Adoptați o alimentație echilibrată. Consumați zilnic legume, fructe, cereale integrale şi reduceți alimentele procesate, bogate în grăsimi şi zahăr.

  • Menţineți o greutate corporală sănătoasă. Supraponderabilitatea şi obezitatea cresc riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, colorectal şi pancreatic. Excesul ponderal şi obezitatea sunt asociate cu mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul esofagian, colorectal, de sân, endometrial şi renal. 

  • Faceți mişcare regulat. Cel puţin 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi contribuie la reducerea riscului de afecțiuni oncologice: „Activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale sănătoase şi o alimentație echilibrată pot reduce riscul. Excesul de greutate a fost responsabil pentru 3,4% dintre cazurile de cancer în 2012”.

  • Limitați consumul de alcool. Chiar și cantități mici de alcool pot creşte riscul anumitor tipuri de cancer.

„Alcoolul este clasificat de Agenţia Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) ca fiind o substanţă toxică, psihoactivă, care creează dependență și carcinogen de grup 1. Este asociat cu 7 tipuri de cancer, inclusiv cancerul esofagian, hepatic, colorectal şi mamar. Se estimează că 740.000 de cazuri noi de cancer anual sunt atribuite consumului de alcool. La nivel global, 1 din 20 de cazuri de cancer de sân este cauzat de consumul de alcool. În Uniunea Europeană, consumul uşor până la moderat de alcool a fost asociat cu aproape 23.000 de cazuri noi de cancer în 2017, reprezentând 13,3% din toate cancerele atribuibile alcoolului şi 2,3% din toate cazurile celor 7 tipuri de cancer asociate alcoolului. Aproape jumătate dintre aceste cazuri (aproximativ 11.000) au fost cancere mamare la femei. De asemenea, peste o treime dintre aceste cazuri (aproximativ 8.500) au fost asociate cu un consum uşor de alcool”, potrivit INSP.

  • Protejați-vă de infecții oncogene. Infecţiile care pot cauza cancer, precum hepatita B şi virusul papiloma uman (HPV), sunt responsabile pentru până la 25% dintre cazurile de cancer în țările cu venituri mici și medii. Există vaccinuri disponibile pentru virusul hepatitic B și pentru anumite tipuri de HPV, care pot reduce riscul de cancer hepatic şi de col uterin.

  • Evitați expunerea excesivă la soare. Folosiți protecție solară și evitați expunerea la radiații ultraviolete (UV), în timpul orelor de vârf. 

„Radiaţiile UV, în special cele solare, sunt carcinogene pentru om şi determină toate tipurile principale de cancer de piele, inclusiv carcinomul bazocelular, carcinomul scuamos și melanomul. Evitarea expunerii excesive, utilizarea cremelor de protecție solară şi a hainelor de protecție sunt măsuri eficiente de prevenire. Dispozitivele de bronzat care emit UV sunt, de asemenea, clasificate drept cancerigene pentru oameni, fiind asociate cu melanomul cutanat și ocular”, explică specialiștii.

„Între 30 și 50% dintre cazurile de cancer ar putea fi prevenite dacă fiecare dintre noi am urma aceste recomandări!”, subliniază specialiștii INSP. 

Și Codul European de Luptă împotriva Cancerului conţine un set de 12 recomandări simple și eficiente pentru reducerea riscului de cancer, care promovează adoptarea unui stil de viaţă sănătos, sunt uşor de înțeles și aplicabile în viața de zi cu zi.

De ce este importantă depistarea precoce, prin screening

Cancerul apare prin multiplicarea necontrolată a unor celule care au o mutație genetică moștenită sau dobândită și este o boală progresivă, care evoluează în timp. La început, nu există semne și simptome, iar celulele modificate genetic nu pot fi depistate. Însă, pe măsură ce celula se înmulțește și acumulează mai multe mutații genetice, ea dobândește caracteristici precanceroase, iar o leziune precanceroasă anormală devine, în cele din urmă, detectabilă. 

Atunci când cancerul este depistat la timp, într-un stadiu incipient, tratamentul este mai simplu și cu șanse mari de reușită. Din păcate, de multe ori, nu apar simptome specifice în primele stadii ale bolii, astfel că depistarea precoce a acestei maladii se poate realiza doar prin screening.

„Screeningul este o testare sistematică la intervale regulate de timp pentru anumite cancere la persoanele care nu au semne și simptome de boală”, conform INSP, și urmărește să depisteze, pe de o parte, leziuni precancerose și prin îndepărtarea lor să oprească evoluția către cancer, dar și leziuni canceroase și prin tratamentul cancerului în stadiu precoce să oprească progresia către o formă avansată a bolii. 

„În România, investigațiile pentru depistarea precoce a cancerului sunt gratuite pentru toți cetățenii, indiferent de statutul lor de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie. Dacă observi orice altă schimbare neobișnuită în modul în care funcționează corpul tău, discută cu medicul tău. Cel mai probabil nu este vorba de cancer. Însă un control medical nu înseamnă că irosești timpul cuiva - îți poate salva viața”, spun specialiștii.

Semne inexplicabile, neobișnuite, persistente

Unele simptome - precum tusea, modificări ale vocii sau senzația de lipsă de aer - sunt considerate banale de cei mai mulți dintre noi, însă reprezintă un semnal de alarmă dacă sunt persistente: „Consultați medicul de familie dacă aveți aceste semne pentru o perioadă mai mare de 3 săptămâni, în special dacă sunteți fumător sau fost fumător”. 

Aceeași recomandare este făcută și în cazul în care există o pată, un neg sau o rană care nu se vindecă în câteva săptămâni, dacă apar dificultăți la înghițire, indigestii frecvente și balonări sau arsuri la stomac persistente.  

Sângerările anormale, un nodul sau o umflătură – chiar dacă nu dor, ulcerații în gură sau pe limbă, scăderea în greutate într-un timp scurt sau o durere care nu trece timp de 4 săptămâni sau mai mult sunt, de asemenea, semne care trebuie să ne trimită la medic.

„Alocați timp pentru a vă autoexamina. Fiți atenți la orice schimbare neobișnuită”, recomandă INSP.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×