Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mii de medicamente ieftine riscă să fie scoase din producție în perioada imediat următoare, principala cauza a dispariției acestora fiind taxa clawback, avertizează producătorii de medicamente generice. În timp ce alte state protejează medicamentele ieftine, scutindu-le de plata taxei clawback, în România, cu cât medicamentul este mai ieftin, cu atât taxa este mai mare. Printre pilulele pe care pacienţii nu le vor mai găsi nici în spitale nici în farmacii se află medicamente esențiale în tratamentul cancerului, al bolilor cardiovasculare, neurologice și gastrointestinale.
Potrivit Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR), bugetul alocat de statul român pentru medicamente este îngheţat din 2012, astfel că toată cheltuiala cu noile moleculele introduse de autorităţi pe lista de compensate a fost, practic, suportată de producători, prin creşterea taxei clawback.
Această taxa a ajuns deja la 24,13% în primul trimestru al acestui an, faţă de 19,86% în primul trimestru al anului trecut sau de 15,62% - în primul trimestru al anului 2016, arată APMGR.
Deoarece taxa clawback se aplică la un preţ al medicamentului care include adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, impactul pe medicamentele ieftine este considerabil mai mare. „De exemplu, taxa clawback, la nivelul din trimestrul I, reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei şi este de abia 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei”, precizează APMG.
În prezent, alte 11 noi medicamente noi aşteaptă aprobarea pentru a fi introduse pe lista de compensate şi, dacă Guvernul nu va suplimenta bugetul pentru medicamente, vor exista noi creşteri ale taxei clawback, ajungându-se chiar până la 37% în primul trimestru al anului 2019, conform estimărilor APMGR.
Criză mocnită cu efecte pe termen lung
Producătorii de medicamente generice spun că în prezent se află într-o criză, pentru că nu-şi mai permit să finanţeze consumul suplimentar, generat de introducerea noilor medicamente în liste.
Citește pe Antena3.ro
„Trebuie să renunțăm la medicamentele ale căror costuri de producție nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilități de producție”, spune Adrian Grecu, președintele APMGR, precizând că atât pacienții, cât și economia României vor pierde. Printre medicamentele care vor fi scoase din producţie se regăsesc şi câteva care sunt produse exclusiv în România şi care costă între doi şi trei lei.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care penalizează medicamentele generice, în timp ce alte ţări protejează aceste tratamente ieftine.
Pentru a salva medicamentele ieftine şi a da „o gură de oxigen” industriei locale producătoare de medicamente, reprezentanţii APMGR propun introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente, în funcţie de preţ, dar şi aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat.
2.300 de medicamente utilizate de 8,5 milioane de pacienţi riscă să dispară din România în perioada următoare.
„În aproape toate ţările europene, medicamentele generice nu plătesc clawback. În ţările unde există sistemul de clawback, este foarte bine finanţat. Cel mai bun exemplu este Polonia: prin legislaţie, are sistem de clawback, dar sunt în aşa fel administraţi banii, încât n-a fost nevoie ca industria să plătească nimic”, exemplifică Adrian Grecu.
Medicamentele cu risc major de a dispărea sunt: Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecţiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demenţă), Gentamicinum (infecţii germeni rezistenţi intra-spitaliceşti), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficienţă cardiacă), Furosemid (insuficienţă cardiacă, ciroză hepatică), Ranitidină (afecţiuni gastrointestinale), Indapamida (afecţiuni cardiovasculare).
Pacienţii - trataţi cu ce-a mai rămas la raft, nu cu ce au nevoie
Reprezentanţii pacienţilor cu boli cronice spun că se întâmplă tot mai frecvent să nu îşi găsească medicamentele de care au nevoie, nici cu reţetă compensată, nici contra-cost. Iar dispariţia medicamentelor din farmacii a devenit o problemă tot mai mare şi pentru medici.
„Medicul nu mai face scheme terapeutice în funcţie de nevoia pacientului, face scheme terapeutice în funcţie de ce găseşte pacientul în farmacie. Ceea ce este o anomalie!”, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), precizând că un medicament poate să funcţioneze la un bolnav, dar să aibă reacţii adverse la altul, în funcţie de ce alte afecţiuni mai are persoana respectivă.
„Nu avem bani să tratăm cu medicamente scumpe, dar nu avem bani să tratăm nici cu medicamente ieftine. Cu ce vom trata pacienţii din România?”, este o întrebare pe care Gănescu o adresează autorităţilor responsabile din România.
