Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La fiecare şase ore, un bebeluş este abandonat în maternitate de propria mamă, iar statul îl închide într-un sistem bolnav, din care iese cu sechele pe viaţă. Numai anul trecut, aproximativ 1.000 de bebeluşi au fost părăsiţi în primele zile de viaţă. În România, sunt 57.581 de copii în sistemul de îngrijire al statului, dintre care doar 3.250 sunt adoptabili - 1.874 cu vârste cuprinse între şapte şi 17 ani, 830 între patru şi şase ani, iar 546 sub trei ani. În aceste condiții, în 2016, numărul adopțiilor a scăzut la sub o treime față de anul precedent.
Potrivit Autorităţii pentru Protecţia Drepturilor Copilului, anul trecut, peste 600 dintre copiii au fost abandonaţi de mame în spital, la scurt timp după naştere. În acelaşi timp, mai mult de 300 de micuţi au fost părăsiţi la pediatrie, iar 20 în alte secţii de spital. Dintre cei aproape o mie de copii abandonaţi, peste 800 au fost externaţi, însă doar puţini dintre ei s-au reîntors în familie. Ceilalţi au ajuns în grija unor asistenţi maternali, în centre de plasament, centre de primire în regim de urgenţă sau au fost plasaţi la familii adoptive.
Vârf în 2000, prăbușire anul trecut
Evoluția adopțiilor în România arată o scădere dramatică a copiilor care ajung să fie înfiaţi. Statistica arată că adopțiile cele mai multe au avut loc în 2000, când s-au înregistrat 3.035de adopții internaționale şi 1.291 naționale. În 2001 au fost 1.521 de adopții internaționale şi 1.200 naţionale, în timp ce în 2002 şi 2003 s-au înregistrat doar 1.000 adopţii naţionale şi câteva sute în afara țării. Între anii 2004-2005, adopțiile internaționale au fost oprite. Cele naționale, în schimb, au avut un vârf în 1999, cu 1.700 de cazuri. De atunci și până anul trecut s-au înregistrat în jur de 1.000 de adopții pe an, cu mici diferențe. În 2016, însă, acestea au scăzut la 313. Tot anul trecut s-au înregistrat doar 5 adopții internaționale.
Mici, sănătoși, români
Cauzele acestei descreșteri nu sunt economice, cum ar putea părea la prima vedere, a explicat pentru Jurnalul Naţional președintele Asociației „Ador copiii”, Simona Czudar, specializată tocmai pe procedurile de adopție. „Nu se pot invoca motive economice pentru că familiile dispuse să adopte sunt, în general, de condiție socială și financiară bună și foarte bună”, a explicat Simona Czudar. Cel mai important motiv este faptul că românii nu acceptă să înfieze copii de peste doi ani sau pe cei de etnie romă. „Românii nu sunt foarte deschiși față de copiii de vârstă mare și cei romi, solicitările cele mai frecvente elimină cele două categorii. În România se întâmplă destul de rar să fie adoptați și copii de şase-şapte ani, de exemplu. Doar românii din străinătate au mai mare deschidere față de acești copii”, a declarat Simona Czudar.
O familie din Bucureşti a renunţat să mai înfieze, întrucât nu a primit ceea ce a vrut: „Nouă nu ni s-a prezentat niciun copil de vârstă foarte mică, aşa cum am solicitat. Ne dorim foarte mult un copil, dar vrem să-l creştem de mic", a explicat N.M. motivul pentru care a renunţat la adopţie. Şi exemplele nu se opresc aici. O altă familie şi-a găsit un copil aşa cum şi-a dorit, însă i s-a specificat că trebuie înfiat şi fratele mai mare al acestuia. Din păcate, nici în acest caz nu a fost posibilă adopţia, iar situația se poate întâlni fracvent, pentru că între copiii adoptabili sunt aproximativ 800 de frați.
O altă cauză ar fi şi problemele de sănătate ale copiilor declaraţi adoptabili. Foarte puţine familii doresc să ia acasă un micuţ bolnav – în condițiile în care circa 700 dintre copiii adoptabili sunt încadrați într-un grad de handicap.
Lege nou, dar fără rezultate
La aproape un an de la modificarea Legii adopţiilor în România, rezultatele se lasă aşteptate. Potrivit actului normativ, au fost simplificate atât procedurile pentru adopţiile interne, cât şi pentru cele internaţionale, iar cererile de încredinţare şi obţinerea atestatelor pentru adopție se fac într-un timp mult mai scurt, în maximum un an. Totodată, noua lege a introdus în premieră şi concediul de acomodare pentru unul dintre părinţii adoptivi, care a fost stabilit la 90 de zile, timp în care se va plăti şi o indemnizaţie în valoare de 1.700 de lei lunar, dacă sunt înfiaţi copii mai mari de doi ani. De asemenea, familiile care doresc să adopte copii nu mai pot alege un micuţ, iar după cinci refuzuri ele nu mai pot continua procedura.
Potrivit unui studiu UNICEF, România este în topul ţărilor cu cele mai multe abandonuri pe an, urmată de Ungaria şi Lituania. La polul opus se află Danemarca, Norvegia şi Marea Britanie.
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului spun că anul trecut numărul adopţiilor a scăzut şi pentru că mulţi copii au fost declaraţi adoptabili la vârste mari, iar alţii au fraţi sau surori care trebuie înfiaţi „la pachet”.
1.800 de familii au atestat pentru adopție, în timp ce numărul copiilor declarați adoptabili este aproape dublu
Anul trecut, în București s-au înregistrat doar 43 de adopții. În ţara noastră, familiile care doresc să adopte caută copii de vârstă foarte mică – între o lună și trei ani, sănătoşi, fără fraţi sau surori, cu trăsături care să nu trădeze apartenenţa la vreo altă etnie.
