Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România suferă de o acută lipsă a forței de muncă, iar muncitorii deja fac legea în firmele la care lucrează. Construcțiile, HORECA, Transportul rutier, fabricile care produc piese pentru diverse utilaje, dar și agricultura și chiar comerțul cu amănuntul simt criza forței de muncă, atât calificată, cât și necalificată. În acest context, angajații au redescoperit forța sindicală în mediul privat, fără a ieși la manifestații de stradă. O simplă grevă îi obligă pe patroni să le dea orice ar cere, iar pentru a face aceste acțiuni nici măcar nu trebuie să respecte prevederile legale.
Întreruperea lucrului atrage după sine imposibilitatea onorării contractelor și a plăților către furnizori, adică un pas sigur către faliment. Patronii români au aflat deja că sunt la mâna angajaților, pentru că nu ar putea să-i înlocuiască imediat, dacă nu mai vor să muncească. Fără să respecte etapele prevăzute de lege, cu două săptămâni în urmă, la Cluj, sindicatul unei fabrici a organizat o grevă și a cerut creșterea imediată a salariului net cu 20%. Patronul firmei spune că nu are cum să nu le dea banii ceruți, dar asta înseamnă că va renunța la ideea de extindere, pentru că nu va avea fonduri suficiente și pentru investiții și pentru creșterile salariale. „În afară de faptul că a trebuit să le răspund imediat cererilor, nici nu găsesc oameni pe care să-i angajez sau măcar să-i formez. Într-un post cheie am un singur specialist care deja are peste 60 de ani. Am încercat în ultimii ani să găsesc un tânăr care să vrea să vină și să fie format pentru acel post, dar nu a vrut nimeni. Tinerii sunt dezinteresați și văd că pur și simplu nu-i interesează munca, nu-i interesează să învețe o meserie și să rămână pe termen lung pe un post”, explică patronul firmei clujene.
Oferte de muncă refuzate
În HORECA este aceeași problemă, iar criza se adâncește. În acest domeniu nici măcar nu mai fac greve angajații, ci pleacă direct sau refuză ofertele de muncă. „Am încercat să preluăm forță de muncă din școli, să o formăm și să o păstrăm, pe termen lung. Din păcate, programul învățământului dual nu ne ajută, pentru că lipsesc regulile de bază. Când am cerut disciplină și un anumit program zilnic, au fugit toți elevii, iar cadrele didactice și părinții ne acuză că vrem să-i folosim la muncă și să nu-i plătim, atunci când ei trebuie să vină la practică. Pur și simplu vin doar în vizită, la distracție, iar dacă văd că au ceva de făcut pleacă. Și la ultimul târg al locurilor de muncă am fost mai mult angajatori decât candidați, iar cei care au venit parcă abia așteptau să primească o negație de la noi, angajatorii, ca să poată lua în continuare indemnizațiile”, spune patroana unui hotel de patru stele din Roman. În plus, angajații din HORECA nu se mai simt atrași de acest sector de activitate în care pot câștiga și de zece ori maii mult dacă pleacă din țară. „Eu mi-am luat diploma de ospătar-bucătar în 2010, ca să plec să lucrez pe vas. Când am luat diploma, nici măcar nu știam ce trebuie să fac, dar aveam nevoie de hârtii, ca să mă poată angaja. Pe vas câștigi lejer peste 3.000 de euro pe lună și ai totul asigurat, deci merită, chiar dacă am muncit și 16 ore pe zi, fără pauză. Aici muncești la fel de mult, dar pe salariu minim pe economie, iar de anul trecul au mai interzis și tipsul și au băgat plata cuu cardul”, spune un antreprenor care a pornit de la munca de ospătar pe un vaas de croazieră.
Poate că domnii de la ANAF și de la Antifraudă nu știu că tipsul se dă și este normal și legal în toate țările civilizate, în industria ospitalității. Vor tineri care să lucreze la hoteluri și restaurante, pe trei lei? Nu e nimeni nebun să se ducă să lucreze la un hotel cu salariul minim pe economie.
Fost ospătar pe vas de croazieră
Singura modalitate de a-i ține pe români la locul de muncă ar fi creșterea salariului, de cel puțin cinci ori, dar patronii nu-și pot permite acest lux. Pe de altă parte, nici măcar tinerii fără specializare și fără experiență nu mai vor să lucreze, iar învățământul dual funcționează doar pentru anumite sectoare de activitate.
Lipsă de soluții în criză. Firmele plătesc mai puțin decât pe șantierele ilegale.
La negru, de trei ori mai bine plătiți
Patronii din Construcții se plâng și ei de programul învățământului dual și de aceeași lipsă de interes din partea elevilor, părinților și a cadrelor didactice. În plus, piața forței de muncă în Construcții a fost distrusă de munc la negru, pe șantierele private, unde plata pentru un muncitor este între 100 și 400 de lei pe zi, plus cazare, masă și țigări, la mica înțelegere, în timp ce salariul plătit de o firmă poate ajunge cel mult la jumătate. Lucrurile par a merge bine în acest sector de activitate, pentru cei care privesc din afară și văd foarte multe construcții de locuințe și de birouri, ceea ce înseamnă, teoretic, o creștere în acest domeniu, numai că lucrurile stau exact invers. „Tocmai în zona imobiliară nu putem să controlăm. Există foarte multă muncă la negru care creează probleme companiilor de construcții. Muncitorii nu vor să vină în cadrul unei firme de construcții, să lucreze corect. Va fi foarte greu să-i convingem să se angejeze, până nu vor începe lucrările în infrastrutură”, explică și Cristian Erbașu, președintele Federației patronatelor societăților din construcții.
