Sindicatele solicită creşterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Protestatarii au scandat sloganuri prin care cer demisia Guvernului: „România, trezeşte-te!”, „Demisia!” sau „Hoţii!”, principalul mesaj fiind refuzul de a accepta austeritatea impusă de cabinetul Bolojan. Reprezentanții protestatarilor au fost chemați la discuții, dar nu a existat niciun rezultat relevant. A fost convocat și Consiliul Național Tripartit, stabilindu-se că deocamdată nu va crește salariul minim, ci doar valoarea tichetelor de masă, de la 40 la 50 de lei.
„Uniţi negociem, separat implorăm!”, „Salariile stau, preţurile cresc! Poşta Română nu e test de austeritate”, „Cerem deblocarea imediată a angajărilor în sănătate şi asistenţă socială”, „Program de lucru decent, fără epuizare!”, „Sanitas nu tace, Sanitas acţionează!”, „Normativul deficitar ne sufocă!” - au fost câteva dintre sloganurile scandate sau afișate pe pancarte de protestatarii din Piața Victoriei.
În fața Guvernului erau așteptați circa 20.000 de protestatari sau mai mulți, dar numărul total nu a depășit 10.000. Reprezentanți ai protestatarilor au declarat, pentru Jurnalul, că multe dintre grupurile de sindicaliști sau reprezentanți ai societății civile care ar fi trebuit să ajungă la București din toată țara au întâmpinat probleme sau au fost chiar oprite de angajatori, cu mesaje de amenințare. De altfel, zilele de protest nu se plătesc, iar în unele cazuri au fost șefi ai unor instituții care și-au amenințat salariații că le vor desface contractul de muncă dacă merg la București pentru acțiunea care a avut loc ieri, la sediul Guvernului.
În zona delimitată de Jandarmerie pentru protest au intrat doar membrii sindicatelor care au organizat acțiunea, în timp ce studenții și alți reprezentanți ai societății civile au participat la protest în afara ariei destinate mitingului.
Principalele solicitări ale protestatarilor
Cele patru confederații solicită creșterea salariului minim și a pensiilor, astfel încât niciun lucrător și niciun pensionar să nu trăiască sub pragul sărăciei; respectarea drepturilor legale și contractuale ale salariaților; reluarea negocierilor colective la toate nivelurile și încheierea Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Național, pentru protecția reală a lucrătorilor.
Se cere taxarea echitabilă, prin corectarea dezechilibrului creat de OUG 79/2017, care a transferat contribuțiile sociale exclusiv pe umerii angajaților; oprirea măsurilor de austeritate aplicate doar celor vulnerabili, întrucât austeritatea, dacă este necesară, trebuie să se aplice companiilor și partidelor politice, nu doar populației; protejarea locurilor de muncă și investiții în economie, nu concedieri.
De asemenea, liderii sindicali mai cer punerea în plată, de urgență, a sentințelor judecătorești definitive, aplicarea legii salarizării și indexarea salariilor cu inflația, acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată. Se cere și deblocarea posturilor din sănătate și asistență socială și continuarea investițiilor prin PNRR și programele naționale, precum și abrogarea măsurilor Legii nr. 141/2025 care au crescut norma didactică, au comasat școli și au redus veniturile profesorilor, renunțarea la măsurile referitoare la decontarea cheltuielilor de transport și a burselor studenților.
Sindicatele mai cer și reglementarea pieței energiei pentru protejarea competitivității economiei și păstrarea locurilor de muncă din industrie; consolidarea sectorului silvic din România, nu distrugerea lui, precum și stoparea vânzării companiilor de stat. Se solicită investiții și administrare performantă, nu înstrăinarea patrimoniului public, refacerea infrastructurii feroviare și înlocuirea trenurilor vechi cu unele noi.
Toți protestatarii cer stoparea măsurilor de austeritate despre care sindicaliștii spun că sunt nejustificate şi nu au rezolvat nimic din aşteptările legate de compensarea deficitului excesiv. De asemenea, se cer măsuri urgente pentru ieșirea din criza energetică.
„În afară de acestea, avem şi cereri sectoriale. Sunt probleme legate de administraţia locală şi centrală, cum sunt problemele legate de sănătate, învăţământ, de poliţie şi armată, legate toate de problemele unor pensii şi aplicarea prevederilor legale legate de pensii, aplicarea prevederilor legale în ceea ce priveşte Legea salarizării unitare”, a explicat președintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu. Liderul sindical a mai precizat că măsurile de austeritate luate până acum coboară substanţial nivelul de trai al populaţiei.
Salarii neplătite de 4 luni la DGASPC-uri
Lucian Ciprian Puiu, preşedinte al Federaţiei Columna-Scor, a precizat că sindicatele din administrația publică solicită, printre altele, stoparea concedierii unui număr de 13.000-14.000 de salariaţi din acest sector de activitate, iar una dintre marile probleme pe care a creat-o chiar Guvernul este că sunt DGASPC-uri care nu şi-au mai plătit salariaţii de două luni sau chiar de patru, în unele județe, pentru că banii, deși au fost ceruți la rectificarea bugetară de luna trecută, nu au fost alocați. Federaţia Columna-Scor a iniţiat un nou apel către Guvern pentru a aloca sume din fondul de rezervă pentru ca munca prestată de angajaţi să fie plătită.
La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vâlcea și Maramureș, angajaţii nu și-au mai primit salariile din luna august, iar la DGASPC Mehedinţi și Satu Mare, angajaţilor nu le-au fost plătite salariile pentru septembrie, astfel încât cei aproape 5.000 de salariaţi „au fost uitaţi de Guvern, care refuză să reacţioneze”, a precizat liderul de sindicat. O altă situație absurdă este că cei circa 5.000 de salariaţi nu mai sunt nici măcar asiguraţi în sistemul asigurărilor de sănătate - ei lucrând în asistență socială.
Zeci de mii de concedieri, la stat
Despre măsurile greșite ale actualului Guvern, sindicatele spun că au eliminat deja peste 7.500 de locuri de muncă, în ultimele 3 luni, la care se adaugă peste 14.000 de posturi din învățământ, conform calculelor sindicatelor cadrelor didactice, iar în următoarea perioadă ar putea fi desființate între 12.000 și 14.000 de locuri de muncă din administrația publică.
Din sistemul de Apărare ar putea pleca peste 35% din angajați, ceea ce ar crea un deficit fără precedent, foarte periculos pentru România. Liderul Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) spune că se va ajunge în situația slăbirii capacității României de a-și asigura apărarea, ordinea publică și securitatea națională – premeditată de Guvern. Structurile de apărare riscă să fie efectiv destructurate prin măsurile de austeritate, iar ordinea publică nu se va mai putea asigura, dacă se va încerca o nouă modificare a salarizării și a legii pensiilor care să fie în dezavantajul angajaților MAI și al celorlalte structuri din domeniul apărării naționale, pentru că ar scoate din sistem 17.000 de polițiști și jandarmi și alte peste 7.000 de cadre militare, ducând MAI la un deficit de 35%, majoritatea ofițeri operativi – spun sindicaliștii. Liderii de sindicat au lansat acuzații grave la adresa Guvernului, precum faptul că acțiunile greșite sunt premeditate și fac parte dintr-un plan de distrugere a țării. Au fost inclusiv acuzații de trădare națională.
Urmează alte forme de protest
În timp ce sindicatele din Apărare acuză Guvernul de trădare națională, cele din Învățământ susțin că pachetele de măsuri ale Guvernului Bolojan sunt eronate și distrug școlile de stat, în favoarea sistemului privat. Același tip de acuzații aduc și CFR-iștii, care acuză Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și Guvernul că falimentează în mod intenționat companiile statului – mai ales CFR Călători – pentru a facilita activitatea operatorilor privați. La fel consideră și sindicatele din Silvicultură, care acuză Guvernul că a schimbat regulile și conducerea Romsilva pentru a servi interese private.
Sindicatele din Apărare, cele din Educație, din Administrația Publică și din Transporturi ar putea prelua, simultan, modelul magistraților, astfel încât s-ar putea ajunge la blocarea totală a țării, prin greve generale, după ce negocierile de ieri cu Executivul au eșuat lamentabil.



