Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce Bucureștiul se apropie rapid de un blocaj cu privire la gestionarea gunoaielor, autoritățile locale par depășite de situație și nu au un plan pentru a rezolva problema. Infrastructura actuală este depășită, iar soluția clasică, ce pune accent pe depozitare, nu mai poate face față volumelor tot mai mari de gunoaie generate de Capitală, se arată în raportul „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București. În tot acest timp însă, spațiile verzi ale orașului continuă să se degradeze și să devină tot mai mici, iar autoritățile locale nu au o monitorizare în ceea ce privește calitatea solului.
Raportul avertizează că infrastructura actuală este depășită, iar soluția clasică, ce pune accent pe depozitare, nu mai poate face față volumelor tot mai mari de gunoaie generate de Capitală. România are una dintre cele mai ridicate rate de depozitare a deșeurilor din Uniunea Europeană, cu 74,3% din totalul deșeurilor generate trimise la rampele de gunoi, și una dintre cele mai reduse rate de reciclare, de doar 12%.
Ne aflăm într-o situație gravă, deși producem cea mai mică cantitate de deșeuri urbane per locuitor, doar 303 kg/an, față de o medie europeană mult mai ridicată.
Depozitul de la Vidra, aproape de umplere
Deși Capitala dispunea în trecut de trei depozite pentru deșeuri, în prezent doar unul mai este funcțional. Este vorba despre Depozitul Ecologic Vidra din județul Ilfov, operat de ECO SUD SA. Inaugurat în 2001, acesta mai are o capacitate disponibilă de 5,15 milioane metri cubi. În lipsa altor soluții, Bucureștiul continuă să trimită cantități importante de gunoi și în rampele din localitățile învecinate, generând tensiuni sociale și ecologice, arată raportul citat. Deși în 2021 s-a creat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale, care ar fi trebuit să pună în practică un sistem integrat de colectare și tratare, rezultatele sunt departe de a rezolva problema.
Infrastructura de reciclare și tratare a deșeurilor este puternic subdimensionată. Stațiile de sortare nu fac față volumelor, iar capacitățile de compostare și instalațiile de valorificare energetică sunt aproape inexistente, arată cei care au realizat studiului.
Capitala, deficitară și la spații verzi
Bucureștiul are o medie de 0,88 de arbori pentru fiecare locuitor, faţă de recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori pe cap de locuitor. Numărul acestora se află într-o scădere perceptibilă, în contextul în care numeroase spații verzi sunt în proprietate privată și au fost deja transformate în alte categorii de utilizări, iar aliniamentele stradale și grădinile blocurilor au fost adesea redimensionate.
De asemenea, accesibilitatea spațiilor verzi este redusă: doar 60% din rezidențialul colectiv și 55% din cel individual se află la mai puțin de un km de un parc cu suprafață mai mare de un ha.
Pe de altă parte, 80% din suprafața Bucureștiului este acoperită de suprafețe construite și de infrastructuri unde solul a fost îndepărtat sau acoperit. Extinderea suprafețelor construite și a infrastructurilor reprezintă cea mai importantă sursă de degradare a solurilor urbane.
Cadastrul verde, uitat de edili
Primăria Capitalei nu a mai refăcut din anul 2011 cadastrul verde al municipiului Bucureşti. Conform documentului, municipiului București are 4.512,2 ha de spații verzi, o suprafață ce corespunde unei valori de 23,21 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Din această suprafaţă, 3.174,1 ha reprezintă spaţii verzi de tipul aliniamentelor stradale, grădinilor aferente ansamblurilor de locuinţe și instituțiilor, 669,6 ha reprezintă parcuri şi 668,4 păduri-parc.
Se taie mai mult decât se plantează
Eliminarea arborilor uscați care devin astfel un pericol pentru oameni și mașinile lor intră pe agenda de lucru a autorităților locale. Astfel, conform datelor furnizate de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB):
- în 2021 au fost emise 43 de avize de defrișare a arborilor, fără a se preciza numărul de arbori vizați;
- în 2023 au fost defrișați 498 de arbori uscați și degradați din spațiile verzi administrate de ALPAB, dintre care 459 de arbori din parcuri, precum Regele Mihai I (217 arbori), Tineretului (30 de arbori), Circului (96 de arbori), Bordei (41 de arbori), Floreasca (31 de arbori);
- în 2024 au fost depuse documentații pentru tăierea a 1.107 arbori uscați amplasate pe spațiile verzi administrate, fiind emise 32 de avize pentru defrișarea a 639 de arbori.
În ceea ce privește însă plantările, valorile raportate sunt considerabil mai reduse, respectiv:
- anul 2023: Total 280 de arbori, din care Parcul Cișmigiu - 55 arbori, Parcul Tineretului - 12 arbori, Jardiniera Dâmbovița - 84 exemplare, Sala Palatului - 15 exemplare, Axa Nord-Sud - 99 de exemplare;
- anul 2024: Total 1.116 arbori și arbuști, din care Parcul Cișmigiu - 55 de arbori plantați, Parcul Circul de Stat - 77 de arbori, Parcul Herăstrău - 13 arbori și 195 de arbuști, Parcul Tineretului - 62 arbori, Sala Palatului și Ateneul Român - 20 de arbori, Parcul Verdi - 10 arbori, Parcul Carol - 42 arbori, Parcul Floreasca - 6 exemplare, Parcul Izvor - 290 de plante perene, alte spații verzi administrate de ALPAB - 346 de arbori și arbuști.
Calitatea solurilor nu este monitorizată
În municipiul București nu există o monitorizare sistematizată a calității solurilor, ceea ce face ca datele referitoare la acest aspect să provină din cercetări științifice izolate. Solul urban este văzut ca având o importanță scăzută pentru activități productive și cu influență scăzută asupra calității generale a mediului. Conform Geoatlasului municipiului București, se înregistrează depășiri ale concentrației de plumb în sol pe cea mai mare parte a suprafeței municipiului București și depășiri locale la vanadiu (în zona fostelor unități industriale din industria constructoare de mașini), crom (în zona fostelor unități industriale din industria construcțiilor de mașini, acoperiri metalice, chimică), titan (în zona fostelor stații de betoane), zinc (în zonele de circulație rutieră intensă) și cupru (în zona centrală și pe platforma Dudești-Policolor).
Pentru suprafeţele verzi din municipiul Bucureşti a fost evaluată concentraţia metalelor grele, pentru aprecierea gradului de expunere a spaţiilor verzi. Expunerea spaţiilor verzi la poluarea cu metale grele este mai ridicată cu cât suprafaţa lor este mai redusă, iar sursele se găsesc mai aproape. Astfel, în cazul Parcului Obor, proximitatea de platforma industrială Obor şi de arterele rutiere justifică valorile de 4 ori mai ridicate decât pragul de intervenţie la plumb, spre deosebire de Parcul Herăstrău şi Tineretului, unde valorile sunt cu 1,1 şi respectiv 1,6 ori mai mari decât această limită. Trebuie remarcată şi încărcarea cu sulf a solurilor din municipiul Bucureşti, ce are consecinţe importante la nivelul proceselor fizice, chimice şi biologice. Fenomenul de acidifiere a solurilor este foarte întâlnit în sud-estul şi estul municipiului Bucureşti, din cauza frecvenţei ridicate a ploilor acide.
Acidifierea solului determină creşterea vitezei proceselor de oxido-reducere a ionilor din sol, micşorarea capacităţii de nitrificare şi amonificare, mărirea vitezei de degradare a celulozei, diminuarea schimbului de cationi, acumularea ionilor de aluminiu, degradarea metalelor elementare etc.
Relevantă este și încărcarea solurilor cu produse petroliere, substanțe organice persistente (de exemplu, pesticidele, policlorbifenilii - PCB-uri), macro și microplastice. Acestea afectează semnificativ capacitatea solurilor de a susține spații verzi ori agricultura urbană, dar și capacitatea de a filtra diferite probleme ale orașului, mai arată documentul.
Ce promit autoritățile
Planul de gestionare a deșeurilor al municipiului București pentru perioada 2020-2025 prevede extinderea capacităților de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat până la maximum 270.000 de tone anual și transformarea instalațiilor existente pentru sortarea deșeurilor municipale amestecate în instalații dedicate exclusiv deșeurilor reciclabile. Totodată, autoritățile își propun dezvoltarea unor capacități de compostare pentru deșeurile biodegradabile verzi, prin construirea unor unități în sistem închis cu o capacitate de până la 97.000 de tone pe an, precum și darea în folosință a unor instalații de digestie anaerobă destinate în special deșeurilor provenite din sectorul HoReCa, cu o capacitate maximă de 180.000 de tone anual.
De asemenea, planul vizează crearea unor instalații de tratare mecanică a deșeurilor reziduale, care ar urma să proceseze circa 300.000 de tone pe an, alături de unități de compostare și digestie anaerobă a fracțiilor organice, fiecare cu o capacitate de aproximativ 90.000 de tone pe an.
Documentul menționează și necesitatea coincinerării și valorificării energetice a reziduurilor rezultate din sortarea deșeurilor, precum și utilizarea biogazului obținut din procesele de digestie anaerobă.
Totuşi, planurile pun accent şi pe asigurarea unor noi capacități de depozitare pentru acele deșeuri care nu mai pot fi valorificate prin alte mijloace.
Aerul, încărcat de particule în suspensie
Suprafețele reduse ocupate de pădure și plantații forestiere în jurul Bucureștiului (inclusiv în Câmpia Bărăganului) cresc vulnerabilitatea la eroziune a rocilor friabile și a solului, care în condiții de vânt moderat și puternic sunt antrenate în atmosferă sub formă de particule solide. Cele care au greutate mai scăzută rămân mai mult timp în atmosferă, iar în condițiile în care direcția maselor de aer este nefavorabilă, aprovizionează aerul orașului cu particule. Similar, în condiții de circulație dinspre sud, masele de aer încărcate cu particule în suspensie din Deșertul Sahara aduc cantități importante în atmosfera municipiului București. Chiar și atunci când plouă, iar atmosfera se curăță, aceste particule sunt sedimentate pe diferite suprafețe urbane (inclusiv autovehicule), de unde, de cele mai multe ori, în lipsa eficienței măsurilor de salubrizare, sunt remobilizate în aerul urban.
Citește pe Antena3.ro
