Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un amplu studiu bazat pe mai multe cercetări a relevat că exercițiile fizice sunt cu peste 50% mai eficiente decât medicamentele sau terapia în cazul celor care suferă de depresie și anxietate. Autorii studiului cer ca sportul să fie o abordare de bază în tratarea afecțiunilor mintale.
Mai multe studii realizate de-a lungul timpului au arătat că sportul este benefic pentru organism și poate îmbunătăți inclusiv sănătatea mintală, însă o meta-analiză publicată zilele trecute în British Journal of Sports Medicine, de un grup de cercetători de la Universitatea din Australia de Sud relevă că efectele exercițiilor fizice sunt chiar mai bune decât se credea până acum.
Catalogată de oamenii de știință drept „cea mai cuprinzătoare sinteză până acum” a dovezilor privind efectele tuturor tipurilor de activitate fizică asupra simptomelor de depresie, anxietate și suferință psihologică la adulți, meta-analiza a evaluat 97 de recenzii a 1.039 de studii, care au inclus peste 128.000 de participanți.
3 luni de exerciții fizice
Pe baza acestora, cercetătorii au ajuns la concluzia că exercițiile de diferite tipuri realizate timp de 12 săptămâni - sau chiar mai puțin, în unele cazuri - au fost au fost cu 53% mai eficiente, în medie, decât medicamentele sau psihoterapia, pentru ameliorarea simptomelor legate de bolile mintale.
Toate tipurile de activitate fizică studiate au fost eficiente – inclusiv exercițiile aerobice, cele de creștere a rezistenței, mersul pe jos, Pilates și yoga. Exercițiile de intensitate mai ridicată au fost asociate cu îmbunătățiri mai mari pentru depresie și anxietate, însă toate tipurile de activitate fizică ar putea „reduce semnificativ simptomele”.
O surpriză a fost că participarea la un număr „moderat” de sesiuni – patru până la cinci pe săptămână – a fost mai eficientă în reducerea simptomelor de depresie sau anxietate decât șase sau mai multe sesiuni săptămânale.
Grupurile de persoane la care au fost observate cele mai mari beneficii au fost pacienții cu depresie, femeile însărcinate sau postpartum, persoanele cu boli renale, persoanele HIV pozitive și chiar persoanele care erau sănătoase.
Ar trebui folosit ca tratament de primă linie
„Este cunoscut că activitatea fizică ajută la îmbunătățirea sănătății mintale. Cu toate acestea, în ciuda dovezilor, nu a fost adoptată pe scară largă ca tratament de primă alegere”, a spus cercetătorul principal, dr. Ben Singh, precizând că studiul a arătat că „nu este nevoie de mult pentru ca exercițiile să facă o schimbare pozitivă asupra sănătății tale mintale”.
Potrivit acestuia, exercițiile fizice nu ar trebui să înlocuiască medicamentele sau psihoterapia, însă ar trebui folosite ca formă adjuvantă de tratament, „ar trebui să fie integrate ca o componentă standard a tratamentului pentru afecțiunile de sănătate mintală”.
În prezent, majoritatea autorităților din domeniul sănătății și ghidurile clinice recomandă consilierea, medicația și psihoterapia ca posibile remedii pentru bolile mintale, dar nu și exercițiile fizice. Schimbări ale stilului de viață, cum ar fi exercițiile și dieta, sunt abordări de linia a doua, atunci când terapia sau medicamentele sunt „ineficiente sau inacceptabile”.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, una din opt persoane din întreaga lume (circa 970 de milioane de persoane) trăiește cu o tulburare mintală.
Creștere dramatică a consumului de medicamente pentru depresie, în Europa
În ultimele două decenii, consumul mediu de medicamente antidepresive a crescut de aproape două ori și jumătate în 18 țări europene, ajungând de la 30,5 DDD (doze zilnice definite) la 1.000 de persoane în anul 2000, la 75,3 DDD în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 147%, potrivit ultimelor date ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), relatează euronews.com
Republica Cehă a înregistrat cea mai mare creștere, cu 577%, în timp ce în Franța a crescut doar cu 38%. De asemenea, în aceeași perioadă, au fost creșteri foarte mari în Estonia (478%), Slovacia (460%), Portugalia (304%), Regatul Unit (256%), Grecia (248%), Spania (208%) și în Germania (200%).
Statisticile OCDE arată, de asemenea, o creștere dramatică a anxietății și depresiei în timpul pandemiei COVID-19.
România, cea mai mică pondere de depresivi din UE
Țara noastră nu a fost cuprinsă în statistica privind consumul de medicamente antidepresive, însă potrivit unui sondaj publicat de Eurostat în 2019, România ar avea cea mai mică pondere de depresivi dintre statele UE.
Deși nu există date oficiale comparabile cu privire la ponderea persoanelor raportate cu depresie cronică sau care au consultat un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru, sondajul Eurostat a constatat că, în 2019, 7,2% dintre cetățenii UE au raportat că au depresie cronică.
Cei mai mulți sunt în Islanda (15,6%), Portugalia (12,2%) și Suedia (11,7%). Ponderea cea mai scăzută de persoane cu depresie cronică a fost în România (1%), Bulgaria (2,7%) și Malta (3,5%).
Specialiștii spun însă că nu este o corelație între fericire și utilizarea antidepresivelor.
Cercetătorii care au studiat influențele asupra tendințelor de prescriere a antidepresivelor în Marea Britanie, între 1995 și 2011, au sugerat că această creștere a consumului din ultimele două decenii poate fi atribuită unei mai bune recunoașteri a depresiei, disponibilității de noi medicamente antidepresive, schimbărilor în atitudinea pacienților, disponibilității terapiilor, evoluției ghidurilor clinice și lărgirii gamei de indicații tratate cu antidepresive.
