Deși foarte mulți oameni se gândesc la rujeolă - cunoscută și sub numele de pojar - ca la o banală boală a copilăriei, specialiștii în virusologie avertizează că această infecție nu este doar o simplă erupție pe piele însoțită de febră, ci una „extrem de gravă”. „Rujeola poate deteriora plămânii și sistemul imunitar și, de asemenea, poate provoca leziuni cerebrale permanente”, spune prof. Peter Kasson, specialist în chimie, inginerie biomedicală și biofizică moleculară.
„În calitate de biolog care studiază modul în care virușii infectează și ucid celulele și țesuturile, cred că este important ca oamenii să înțeleagă cât de periculoasă poate fi o infecție cu rujeolă”, spune Peter Kasson, profesor de chimie și inginerie biomedicală la Institutul de Tehnologie din Georgia și lider internațional în studiul structurii membranei biologice, cu o aplicație specială la modul în care virușii pătrund în celule.
În contextul focarului de rujeolă din Texas, care a ajuns la 400 de cazuri confirmate, cunoscutul virusolog din Statele Unite a explicat care sunt efectele acute și, în același timp, subapreciate ale acestei boli contagioase, precum și consecințele infecției pe termen lung.
Efectele subapreciate
Rujeola este „una dintre cele mai contagioase boli de pe planetă”, astfel că persoana infectată va infecta, la rândul său, 9 din 10 persoane din apropiere dacă acele persoane nu sunt vaccinate. În schimb, vaccinarea cu două doze de vaccin antirujeolic este eficient în proporție de 97% în prevenirea bolii.
Potrivit datelor oficiale din SUA, 14% dintre persoanele care s-au îmbolnăvit de rujeolă în primele trei luni din 2025 au avut nevoie de spitalizare, în timp ce anul trecut procentul a fost de 40%.
„Infecțiile cu rujeolă pot fi extrem de grave. (...) Rujeola poate deteriora plămânii și sistemul imunitar și, de asemenea, poate provoca leziuni cerebrale permanente. Trei din 1.000 de persoane care fac boala mor”, spune virusologul, explicând că atunci când virusul rujeolic infectează o persoană, acesta se leagă de proteine specifice de pe suprafața celulelor. Apoi își inserează genomul și se înmulțește, distrugând celulele în acest proces.
Acest lucru se întâmplă mai întâi în tractul respirator superior și în plămâni, unde virusul poate afecta capacitatea persoanei de a respira bine. În ambele locuri, virusul infectează și celulele imune care îl transportă la ganglionii limfatici și, de acolo, în tot corpul.
Poate provoca leziuni cerebrale în două moduri diferite
„Ceea ce îi duce în general pe oamenii cu rujeolă la spital sunt efectele bolii asupra plămânilor. Pe măsură ce virusul distruge celulele pulmonare, pacienții pot dezvolta pneumonie virală, care se caracterizează prin tuse severă și dificultăți de respirație. Pneumonia prin rujeolă afectează aproximativ 1 din 20 de copii care se îmbolnăvesc de rujeolă și este cea mai frecventă cauză de deces din cauza rujeolei la copiii mici.
Virusul poate invada direct sistemul nervos și, de asemenea, îl poate deteriora provocând inflamații. Rujeola poate provoca leziuni cerebrale acute în două moduri diferite: o infecție directă a creierului care apare la aproximativ 1 din 1.000 de persoane sau inflamația creierului la două până la 30 de zile după infecție, care apare cu aceeași frecvență. Copiii care supraviețuiesc acestor evenimente pot avea leziuni cerebrale permanente și deficiențe, cum ar fi orbirea și pierderea auzului”, explică prof. Peter Kasson, într-un articol publicat, recent, în revista The Conversation.
Rujeola poate distruge și capacitatea celulelor imune de a recunoaște agenții patogeni, avertizează specialiștii.
Consecințele infecției pe termen lung: „amnezia imună”
Potrivit virusologului american, un efect „deosebit de alarmant” al infecției cu rujeolă, dar încă puțin înțeles, este că „poate reduce capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște agenții patogeni pe care i-a întâlnit anterior”.
Cercetătorii au suspectat de mult timp că micuții care sunt vaccinați împotriva rujeolei tind să aibă o imunitate mai bună la alte boli, dar nu erau siguri de ce.
„Un studiu publicat în 2019 a constatat că o infecție cu rujeolă le-a distrus între 11% și 75% dintre anticorpi, lăsându-i vulnerabili la multe dintre infecțiile la care avuseseră imunitate anterior. Acest efect, numit amnezie imună, durează până când oamenii sunt reinfectați sau revaccinați împotriva fiecărei boli pe care sistemul lor imunitar a uitat-o.
Ocazional, virusul poate sta nedetectat în creierul unei persoane care s-a recuperat de rujeolă și se poate reactiva de obicei șapte până la 10 ani mai târziu. Această afecțiune, numită panencefalită sclerozantă subacută, este o demență progresivă care este aproape întotdeauna fatală. Apare la aproximativ 1 din 25.000 de persoane care se îmbolnăvesc de rujeolă, dar este de aproximativ cinci ori mai frecventă la bebelușii infectați cu rujeolă înainte de vârsta de 1 an.
Cercetătorii au crezut mult timp că astfel de infecții au fost cauzate de o tulpină specială de rujeolă, dar cercetările mai recente sugerează că virusul rujeolic poate dobândi mutații care îi permit să infecteze creierul în timpul infecției inițiale”, a detaliat prof. Peter Kasson, precizând că încă mai sunt multe de învățat despre virusul rujeolic.
„Cercetătorii explorează terapii cu anticorpi pentru a trata rujeola severă. Cu toate acestea, chiar dacă astfel de tratamente funcționează, cel mai bun mod de a preveni efectele grave ale rujeolei este de a evita infecția prin vaccinare”, subliniază prof. Peter Kasson, virusolog.
Imunitatea naturală în rujeolă este „mizerabil de proastă”
Despre „amnezia imună” care apare la cei care nu sunt vaccinați împotriva rujeolei vorbește și virusologul român Cristian Apetrei, profesor de boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh (SUA). Acesta a explicat că niciodată nu a contestat faptul ca imunitatea naturală este mai bună decât cea indusă prin vaccin, dar acest lucru nu este valabil și în cazul rujeolei.
„De fapt, imunitatea naturală în rujeolă este atât de mizerabil de proastă, încât avem termen: «anergie postvirală». Rujeola alterează sistemul imun, pe care îl blochează pentru perioade îndelungate. Sunt studii care au demonstrat fără drept de apel că populațiile de celule B cu memorie (în speță diferitele clone de celule B) prezente înainte de infecție au fost epuizate în probele post-rujeolă chiar și după ce numărul de limfocite s-a restabilit, o schimbare care nu a fost observată la controalele vaccinate împotriva gripei. Repertoriul antigenic al celulelor B naive a prezentat perturbări multiple după infecția cu rujeolă, inclusiv un switch profund către clonele cu caracteristici imature în ~ 10% din cazuri. Aceste modificări în repertoriul celulelor B oferă o explicație moleculară pentru «amnezia imună» durabilă observată după infecția cu rujeolă la populațiile nevaccinate.
Efectul amneziei este că sistemul imun de la convalescenții de rujeolă nu poate răspunde la alți stimuli. Se moare cu suprainfecții bacteriene, se moare cu agravarea cancerelor, a bolilor autoimune și așa mai departe. Se moare. Degeaba. Avem vaccin! Mai spun o dată: avem vaccin!!!”, a subliniat Cristian Apetrei, într-o postare pe Facebook.


