Zimbrii se întorc în Munţii Făgăraş

După 200 de ani, zimbrul, cel mai mare mamifer terestru din Europa, s-a întors în Munţii Făgăraş. Primele patru exemplare au ajuns deja în zona Lacului Pecineagu. Asta, pentru că Fundaţia Conservation Carpathia din Braşov şi-a asumat, în premieră, sarcina de a reface de la zero populaţia de zimbri din Carpaţii de Sud.

Zimbrul a fost preţuit timp de sute de ani, dar şi vânat cu ardoare. Ultimii zimbri de la noi au fost ucişi în secolul al XVIII-lea, iar ultimele exemplare trăitoare în sălbăticie din Europa au dispărut după Primul Război Mondial.

Primele patru exemplare, aduse în zona Lacului Pecineagu tocmai din Germania, au fost găzduite într-un ţarc de aclimatizare. Până la sfârşitul anului, urmează să mai vină un transport din Polonia. Erbivorele vor fi eliberate în sălbăticie în primăvara anului 2020, la o distanţă de 20-30 km de localităţi.

Monitorizare prin GPS

Pe termen lung este planificată reintroducerea graduală a acestei specii în zona iniţială, până la formarea unei populații stabile de 30 de zimbri. Cei de la Fundaţia Carpathia spun că selecția exemplarelor a fost făcută pe baza cărții europene de pedigree, astfel încât să se asigure adaptarea rapidă la mediul înconjurător și șanse maxime de supraviețuire. Eliberarea animalelor se va face pe fondurile de vânătoare gestionate de fundaţie. Activitatea zilnică a zimbrilor va fi monitorizată: exemplarele dominante vor avea ataşate la gât colare GPS non-invazive, ceea ce le va permite cercetătorilor să cunoască traseele şi habitatele turmei.

Rol în biodiversitate şi ecoturism

În principiu, zimbrul nu are duşmani naturali - dacă exceptăm omul. Studiile arată că rolul său în natură e pozitiv. Poienile unde turmele merg la păşunat sunt mai bogate, iar de asta beneficiază şi alte vietăţi - cerbii şi căprioarele, spre exemplu.

Turmele sălbatice de zimbri pot juca un rol important şi în turismul local, şi în ecoturism. La noi, exemplul cel mai elocvent este prosperitatea comunităților unde erbivorul a revenit.„Alături de celelalte specii, zimbrul va completa un tablou de natură sălbatică, unic în Europa. Credem că suntem norocoși, pentru că asta înseamnă plusvaloare pentru România”, spune Daniel Bucur, manager de proiect la Fundația Conservation Carpathia.

Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia în perioada 2019-2024, în parteneriat cu ProPark Fundația pentru Arii Protejate, Conservation Capital (Marea Britanie) și prof. Alistair Bath (Canada). Sprijinul financiar vine din partea Fundației Arcadia, prin Endangered Landscapes Programme, și din partea Comisiei Europene, prin programul LIFE.

Prin eforturile organizaţiei neguvernamentale de mediu WWF, au fost introduşi zimbri şi în zone din Neamţ şi Caraş-Severin.