Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fabrica de genii la Iaşi este un liceu de renume, cunoscut şi recunoscut încă de pe vremea regimului trecut. Când spui Colegiul “Costache Negruzzi” cei cu mai puţine cunoştinţe de matematică au aşa un uşor fior. Un duş rece îi “mângâie” pe şira spinării. Înainte era clar că era şi este şi acum greu de intrat. Doar cei cu o minte sclipitoare pot bate la o astfel de instituţie şcoală ieşeană de prestigiu. De aici au plecat către centrele ştiinţifice de prestigiu ale lumii şcolari capabili, care au făcut o carieră impresionantă şi sunt respectaţi de marile nume ale ştiinţei, inclusiv de către laureaţi Nobel. În străinătate, aceşti şcolari minunaţi ai României primesc sfaturi şi chiar cinează cu astfel de laureaţi Nobel, printre ei fiind şi John Nash (“A beautiful mind”). Am fost invitat şi am participat cu mai bine de un an în urmă la o reuniune la Colegiul “Costache Negruzzi” din Iaşi. Amfitrion şi gazdă în acelaşi timp: doamna profesor dr. Camelia Gavrilă, şeful Inspectoratului Judeţean Iaşi, mulţi ani director al celui mai important liceu de elită al oraşului. Cu alte cuvinte, cea care a vegheat la zborul spre zările înalte, spre mai bine, spre universităţile de elită ale lumii al şcolarilor de vârf ai ieşilor: geniile de la Colegiul “Costache Negruzzi”. Atunci, la întâlnire, într-un cadru festiv deosebit, câţiva studenţi români de top, ce fac astăzi parte din colectivele celor mai importante universităţi ale lumii, au fost felicitaţi de fosta lor directoare în faţa colegilor de mai an. A fost vorba de studenţii Andra Constantinescu, care învăţa pe atunci la Princeton (SUA), Ioana Zamfir, Yale (SUA), Tudor Bălan, Cambridge (Marea Britanie), Andrei Piroi, Oxford (Marea Britanie), şi Anca Haraga, The London School of Economics and Politican Sciences (LSE, Marea Britanie). Ei au primit din partea instituţiei de învăţământ unde şi-au finalizat studiile preuniversitare distincţia “Summae Laudis Alumni”, destinată absolvenţilor cu care Colegiul “Costache Negruzzi” din Iaşi se mândreşte. Aceasta este menită a recompensa absolvenţii cu rezultate ştiinţifice de excepţie, cu un palmares olimpic impresionant, care s-au remarcat în anii de şcoală nu numai prin rezultate deosebite, ci şi prin proiecte interesante.
Foştii elevi ai Colegiului “Negruzzi”, tinerii studenţi le-au explicat colegilor aflaţi încă pe băncile şcolii cum pot ajunge pe urmele lor. Aceşti tineri au devenit acum ambasadori de elită ai României, iar prin intermediul lor şcoala ieşeană pe care au absolvit-o este cunoscută în mediul universitar de cel mai înalt nivel. La rândul lor, ei le-au împărtăşit actualilor elevi din experienţa proprie în ce priveşte accesul la instituţiile academice de top ale lumii şi i-au îndemnat să le urmeze calea. Dezbaterea s-a bucurat de un real interes, mai ales că cei care au participat, liceeni de clasele X-XII, erau deja curioşi cu privire la posibilităţile pe care le au în privinţa viitorul lor traseu universitar.
La plimbare cu geniul John Nash (“A beautiful mind”), laureat Nobel
Folosind cu toţii un limbaj impregnat aproape în mod firesc de englezisme, tinerii şi-au povestit aventura din şcolile înalte la care au ajuns. Andra Constantinescu l-a admirat la Princeton pe marele matematician John Nash, omul de ştiinţă după care s-a turnat pelicula “A beautiful mind”, şi a cinat, da, chiar a cinat cu laureatul Nobel Erich Wieschaus. “Pe Nash îl poţi vedea cum ia masa, cum se plimbă prin campus.” Anca Haraga a explicat atunci că studiază ştiinţele managementului la The London School of Economics and Political Sciences. “Cu toţii am circulat cu avionul, ei bine, eu am învăţat, printre altele, alături de colegi cum se prognozează zborurile avioanelor.” Ea a explicat că atunci când are o nedumerire merge şi îl întreabă pe profesorul său Christopher Pissarides, laureat Nobel în domeniul economiei, cum vine treaba cu acea noţiune. “Poţi să-i întrebi orice, sunt foarte deschişi”, a explicat ea. Studenta spunea că se bucură că are acces la cea mai mare bibliotecă în domeniul social din lume, aceasta cuprinzând zeci de milioane de volume. Ea a mai povestit că în ultimele două decade ale anului universitar, biblioteca este deschisă 24 de ore din 24, iar studenţii pot rămâne acolo chiar mai multe zile. “Există acolo duşuri, paturi, se poate dormi, dar încă nu am experimentat acest lucru”, a mai spus tânăra. În ce priveşte taxa la LSE, aceasta este de 8.500 de lire sterline pe an, însă ea nu avea probleme pentru că primise o bursă integrală. Tudor Bălan a explicat cât de relaxaţi sunt profesorii şi studenţii la Cambridge. “La unele colocvii profesorii stau efectiv culcaţi pe canapele în timp ce discută cu studenţii despre orice subiect posibil.” Însă a probat pe propria piele şi inconvenientele conservatorismului britanic. La chiuvetă curge separat apă rece ca gheaţa şi fierbinte de te topeşti, aşa încât trebuie să rezolvi repede câteva integrale dacă vrei să încerci să găseşti o soluţie care de fapt nu prea există. 6% dintre absolvenţii de la Cambridge aleg ca după terminarea universităţii să ia efectiv o pauză. “Aleg să nu mai facă nimic o perioadă, dar şi pentru că îşi permit, mai ales că unii plătesc o taxă anuală de 9.000 de lire sterline”.
Ioana Zamfir era mândră că a ales Yale. Acolo foarte puţini renunţă după primul an, cum se întâmplă la alte universităţi de top, unde unii cedează îngroziţi de ritm şi volumul de cunoştinţe. Taxa de 6.000 de dolari pe an este descurajatoare, însă universitatea oferă ajutoare financiare celor care au nevoie.
Andrei Piroi era student la fizică la Oxford şi era fericit că aici nu e ca la alte universităţi mari ale lumii. “Dacă vrei să studiezi doar fizică, doar asta studiezi. La cursuri, prezenţa nu este obligatorie.” Mai mult, Piroi a povestit că însuşi tutorele său îl îndemna să nu se prezinte la acestea. “Mergi la ore doar dacă nu ştii ceea ce se predă. Nu e nici pe departe un program încărcat. Însă, ca să intri trebuie să dai o testare riguroasă din specialitatea pe care o urmezi, aşa cum am făcut şi eu. Acolo descoperi că pe oricine întrebi ceva dai peste un lider mondial într-un domeniu. Oxfordul e mult peste Cambridge, aşa cum şi Harvardul este peste Yale. Se discută despre orice. Nu eşti verificat totdeauna la lucrările pe care le dai. Trebuie doar să faci 15 laboratoare. Universitatea este foarte bogată, aşa că este o risipă de nedescris. Zeci de săli sunt pline cu calculatoare care stau nefolosite. Nu e aşa greu, dar trebuie să înveţi. Pentru că dacă îţi dai seama de prestigiul instituţiei de învăţământ eşti în mod obligatoriu silitor. Dar, aşa cum au povestit şi ceilalţi, se fac chefuri joia, vinerea, sâmbăta, duminica, şi există zeci de posibilităţi de a-ţi petrece timpul dacă dispui de aşa ceva”, a spus Andrei Piroi.
Elevi de nota 10 la bacalaureat
Secretele succesului: “în ultimele luni am învăţat toată ziua”. Performanţa elevilor ieşeni de a se situa an de an cu cei mai mulţi “decari” în fruntea ţării este apreciată de autorităţi. Unii dintre ei au dezvăluit din secretele succesului lor: zeci de ore de studiu intens, un sacrificiu meritat în cele din urmă. Ei se înscriu la universităţi prestigioase din Europa şi de peste Ocean şi unde nu peste mult timp îşi vor relua “programul infernal” din ultimele luni de liceu. “A fost foarte greu, cel puţin în ultimele două luni înainte de examen. Învăţam cel puţin opt-nouă ore pe zi, luam câte o pauză de o jumătate de oră şi în fiecare zi încercam cel puţin o oră să fac mişcare. Voi merge în Marea Britanie la University of Surrey”, a spus una dintre premiante. “Trebuie să o iei din timp pentru bacaluareat. Am început să învăţ în ritm susţinut încă din clasa a IX-a. Însă pentru Bac m-am axat mai mult începând cu al doilea semestru al ultimului an. La început două-trei ore, apoi m-am dedicat în întregime studiului: ziua întreagă. Vreau să merg în străinătate la Universitatea din Bath, UK, unde voi studia contabilitate şi finanţe”, a spus Daria Condrea, unul dintre “decarii” de la Colegiul “Costache Negruzzi” din Iaşi, instituţia de învăţământ care oferă an de an elevi foarte bine pregătiţi, capabili de performanţe deosebite. Silitorii şcolari de mai ieri au avut şi de această dată emoţii, însă mult mai mici faţă de cele de la examen. Cadrele didactice alături de familii şi colegi s-au înghesuit să-i felicite, imortalizând în zeci de imagini deosebitul moment.
Şefa ISJ Iaşi, prof. dr. Camelia Gavrilă: “Cei cincisprezece sunt un simbol a ceea ce se întâmplă cu seriozitate la Iaşi, o şcoală competitivă, o dorinţă de performanţă care ar trebui să ne caracterizeze pe fiecare dintre noi”. La nivelul ţării doar 67 dintre candidaţi anul trecut au reuşit să obţină media 10 la bacalaureat, la care promovabilitatea a fost una dezastruoasă. În topul judeţelor cu cele mai bune rezultate s-a situat Iaşiul cu 15 medii de 10, urmat de Argeş – 11, Cluj – 6, Suceava – 4, Bucureşti şi Dolj – 3. În coada clasamentului s-au aflat judeţe ca Ialomiţa, Brăila, Dâmboviţa, Giurgiu, Sălaj, Sibiu şi Tulcea, cu câte două medii de 10. O singură medie de 10 a fost obţinută de elevi din Prahova, Braşov, Gorj, Bacău, Neamţ, Constanţa, Alba, Satu Mare, Călăraşi, Botoşani şi Buzău. Judeţul Iaşi s-a situat pe locul doi în ţară şi în ce priveşte procentul de promovabilitate: 56,80%, după Brăila (60%).
