Alternative pentru sărbătoarea de 1 Mai, în zone puțin cunoscute

Județele Dâmbovița, Argeș, Buzău, Mureș și Sibiu și-au dezvoltat agroturismul, turismul montan și câteva circuite foarte atractive, în această perioadă, iar acum sunt căutate de cei care vor să aibă o minivacanță reușită.

Pe traseul București-Târgoviște-Sinaia, mergând pe urmele Brâncovenilor, se poate observa cum istoria şi-a pus amprenta de netăgăduit pe palatele brâncoveneşti şi pe vechile conace boiereşti. Stilul arhitectural defineşte foarte clar zonele istorice ale României. Muntenia este reprezentată de celebrul stil brâncovenesc, pe care-l putem descoperi la fiecare pas. Județul Dâmbovița este plin de obiective culturale și de circuite montane foarte populare până în 1990, dar lăsate în uitare după căderea în desuetudine a turismului montan clasic, de drumeții, și dezvoltarea celui de masă concentrat în câteva regiuni. Aglomerația de pe Valea Prahovei se poate evita, pe ruta alternativă: București-Târgoviște-Peștera-Padina. De la Pucioasa spre Parcul Natural Bucegi sunt deja multe pensiuni, hoteluri și cabane care oferă cazare în cele mai bune condiții și uneori la jumătate de preț față de cele din zonele aglomerate. În nordul județului sunt și câteva zone învăluite în mister. Vechiul tunel din zona Pietroșița-Moroeni este căutat de amatorii de legende și mistere care vizitează zona chiar dacă nu pot intra în subteran. De acest tunel sunt legate foarte multe legende, pentru că a fost săpat la începutul secolului trecut, pentru a lega prin calea ferată Pietroșița de Sinaia, lucrările au fost abandonate și reluate de mai multe ori, dar autoritățile nu au oferit nicio explicație. Proiectul lansat de regele Ferdinand în anul 1913 a fost oprit imediat după cel de-al Doilea Război Mondial și de atunci s-au țesut legende în jurul locului misterios care a fost lăsat în uitare.

Ofertele zonei de nord a județului Dâmbovița

Oamenii locului spun că acest tunel era deja funcțional în cel de-al Doilea Război Mondial, dar a fost închis, fără prea multe explicații. Tunelul denumit „Izvor” trebuia să lege judeţele Prahova și Dâmboviţa, prin Masivul Bucegi. Spargerea Masivului Bucegi trebuia să se facă în zona „Păduchiosu”, pentru a scurta distanţa dintre Moroieni şi Sinaia. Tunelul are 6 kilometri lungime, construit în linie dreaptă, era gândit ca o cale strategică, în contextul istoric al începutului de secol XX, astfel încât să asigure trecerea rapidă şi sigură între Ţara Românească şi Ardeal. În final, au rămas două capete de tunel abandonate, unul la Pietroșița-Moroeni, altul la Sinaia, iar cei care cred că legendele tunelurilor subterane ale Munților Bucegi sunt reale sunt atrași în continuare de acest mister. Cei care vor să-și petreacă aici vacanțele sau să meargă în excursii au acum mai multe variante de cazare, la pensiunile din Pietroșița, Dealu Frumos, Moroeni, dar și la intrarea în Parcul Natural Bucegi, la fosta tabără Căprioara, renovată recent, la hotelul Gâlma, din imediata apropiere, sau la cabana Cerbul, celebră, de asemenea, până în anii 90, redată circuitului turistic în primăvara anului trecut. Spre Sinaia, pe DN 71 mai sunt hoteluri și pensiuni, la Valea Șipotului și la Cota O Mie. 

Pe urmele vechilor montaniarzi

Una dintre noile atracții turistice ale zonei montane din România este, astăzi, fosta tabără Căprioara, actualul Complex Căprioara, situat la 800 de metri altitudine. Este un vechi punct de reper pe harta traseelor montane și mult timp a fost vedetă a turismului din România, dar a lipsit din opțiunile excursioniștilor mult timp, după 1990. Baza aflată pe raza comunei Moroeni, în Parcul Natural Bucegi, a fost redată circuitului turistic în ultimii trei ani. Clădirile sunt distribuite în spațiu pe orizontală, nu pe verticală, fiind răspândite pe o suprafață foarte vastă. Complexul Căprioara ar putea deveni principalul punct de atracție al nordului județului Dâmbovița, după mult timp de așteptare. La fel și Cabana Gâlma, situată în imediata apropiere, dar și celelalte pensiuni care s-au deschis în ultimii doi ani tot aici. Una dintre bazele de cazare din această zonă are și păstrăvărie proprie. În aceeași zonă din nordul județului Dâmbovița, la sud de comuna Moroeni, de care aparține Complexul Căprioara, există deja baze de cazare în zona de deal, în comuna învecinată, Pietroșița, de unde se poate pleca, de asemenea, în drumeții montane și circuite turistice regionale. Unul dintre aceste locuri este Satul Prunilor, cu vile care amintesc de vechile conace boierești din această zonă foarte bogată până la jumătatea secolului trecut. Aici, turismul montan se poate îmbina cu agroturismul, într-o vacanță care să combine viața satului tradițional românesc, confortul, sporturile în aer liber și drumețiile în Masivul Bucegi. O altă zonă, din aceeași regiune, care se dezvoltă acum, este Leaota, unde deja încep să „tragă”, la hanul dintre dealuri, vizitatorii care caută locuri mai puțin aglomerate. 

Haiducii lui Șaptecai 

Pasionații de filmele cu haiduci și de legende trebuie să știe că celebrul film despre haiducii lui Șaptecai s-a realizat în zona Cheile Tătarului-Padina. Pe același traseu se poate vizita și Peștera Ialomiței, loc de pelerinaj pentru credincioșii creștini ortodocși, pentru că aici se află și Mănăstirea Ialomiței, construită chiar la intrarea în cavernă. Drumul este accesibil și cu mașina, fiind asfaltat, între Lacul Bolboci și Padina. Zona Cheile Ialomiței - Cheile Tătarului, unde s-a filmat mare parte din filmul „Haiducii lui Șaptecai” - reprezintă o arie naturală cu o suprafață de 144,30 hectare, în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița, aproape de limita teritorială cu județul Prahova, în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 de metri. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată și este una dintre cele mai frumoase zone montane din România, cu multe cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase și peșteri – printre care Peștera Ursului și Peștera Mică -, grohotișuri, pajiști montane și o suprafață vastă de pădure. Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. De această zonă sunt legate și foarte multe legende, inclusiv despre fenomene paranormale, care le eclipsează pe cele ale Clujului, din Pădurea Hoia-Baciu. 

Duhurile Munților caută Cheile

Legenda spune că demult, aici veneau tătarii, dinspre Asia, atrași de frumusețea și bogăția locului. Într-una dintre campaniile lor, ajungând în Munții Bucegi, jefuitorii au văzut nişte pietre ciudate şi înfiorător de frumoase - Sfinxul şi Babele - și au fost atât de impresionați de aceste minuni ale naturii, încât ore în şir nu şi-au mai luat ochii de la stânci, de care tătarii au fost fermecaţi. La căderea întunericului, cerul albastru, în crepuscul, și stelele argintii au făcut ca tătarii să viseze, pentru prima dată în viaţa lor. Aici au simţit pentru prima dată adevărata bucurie a vieții. A doua zi, s-au urcat pe cai pentru a duce acasă vestea că au găsit Fericirea pe Pământ, în aceste locuri. Dar, încă fermecați de frumusețea Bucegilor, plecând în grabă, tătarii şi-au pierdut cheile comorilor adunate în toată istoria lor de prădători, aici, la Cheile Tătarului. Legenda mai spune că, în zilele când norii se lasă peste munţi, se pot vedea şiruri lungi de oameni mici și negri care mişună de jur-împrejurul coamelor muntoase, lovindu-și capetele în mătănii, pe piatra rece. Sunt duhurile munţilor, în căutarea Cheilor Tătarului. 

Mănăstirea din grotă, ctitorită de Mihnea cel Rău

De la Cheile Tătarului se merge spre Padina, trecând pe la Peștera Ialomiței, care a devenit un important punct de atracție, mai ales după ce a fost amenajată, recent, de Consiliul Județean Dâmbovița. Astăzi, în condiții de pandemie, se respectă toate măsurile de siguranță impuse de lege, la intrarea în peșteră fiind dezinfectanți, iar vizitele fiind organizate astfel încât să nu se formeze aglomerații. Gura peșterii are formă de semielipsă și se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 metri deasupra fundului văii. Chiar la intrare se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorie a voievodului Țării Românești, Mihnea cel Rău - iar astăzi, prima sală a peșterii poartă numele de Mihnea Vodă. Mănăstirea a ars de mai multe ori, dar acum este refăcută și își primește credincioșii sau vizitatorii curioși. Peștera se desfășoară pe un singur nivel, având o lungime de aproximativ 480 de metri, din care primii 400 de metri sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar”. Caverna este străbătută de un pârâu. Și de peșteră se leagă foarte multe legende. La izvoarele Ialomiţei se nevoiau sihaştrii, încă din secolul al XV-lea. Peştera se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomiţa, la o altitudine de 1.530 m. Călugării de aici au povestit că au avut mai multe vedenii, printre cele mai înfricoșătoare fiind niște „fecioare zănatice, cu ochii sclipind de puteri magice” care dansau jocul ielelor, înfăşurate în văluri transparente şi cu clopoţei la picioare, care-i prind pe cei ce se încumetă în adâncul cavernei și-i plimbă în trăsuri de foc, pe deaspura munților.

Trasee montane în Munții Bucegi

Traseele turistice care pot porni de la Căprioara, în Parcul Natural Bucegi, sunt printre cele mai frumoase din țară. Masivul Bucegi deţine cea mai densă reţea de poteci marcate şi bine întreţinute. Acestea sunt grupate în patru magistrale turistice, ce traversează întregul masiv, astfel: bandă roşie - Sinaia - Cota 1400 - Cota 2000 -Valea Izvorul Dorului –Şaua Lăptici – Piciorul Lăptici – haban Padina – Şaua Strunga – Vf. Omu – Vf. Bucşoiu – Poiana Pichetul Roşu – cabana Poiana Izvoarelor – cabana Gura Diham – Buşteni; bandă albastră: Sinaia – Poiana Stânii – Piciorul Pietrei Arse – cabana Piatra Arsă – Piciorul Cocorei – hotelul Peştera – Valea Obârşiei –Vf. Omu –refugiul Mălăieşti –Valea Glejăriei –Râşnov; cruce albastră: Pucheni –Dobreşti – cabana Scropoasa – cabana Zănoaga – cabana Bolboci – cabana Padina – hotelul Peştera – Piciorul Babelor – cabana Babele – cabana Caraiman – Valea Jepilor – Buşteni; bandă galbenă: Buşteni – Plaiul Fânului – Valea Cerbului – Vf. Omu –cabana Babele – cabana Piatra Arsă – Vârful Furnica – Şaua Vf. Cu Dor. Un traseu de 12 ore, care include Complexul Căprioara, este marcat cu cruce albastră: Buşteni (885 m) – Valea Jepilor-Cabana Caraiman (2.025 m) – Cabana Babele (2.200 m) – Hotel Peştera (1.610 m) – Cabana Padina (1.525 m) – Cabana Bolboci (1.460 m) – Cabana Zănoaga (1.400 m) - Cabana Scropoasa (1.205 m) – Dobreşti (1.000 m) – Tabăra Căprioara-Pucheni (800 m). Toate cele 39 de trasee omologate pot fi consultate pe pagina oficială a Administrației Parcului Natural Bucegi (http://www.bucegipark.ro/obiective.php?show=trasee_turistice). 

Dâmbovița este foarte ofertantă din punct de vedere turistic. În ultimii ani s-au construit spații de cazare importante, între Sinaia și Târgoviște, la Valea Șipotului, Peștera, Moroeni, Pietroșița- Dealu Frumos, Leaota și Pucioasa

Cea mai frumoasă parte a filmului „Haiducii lui Șaptecai” - cea din munți - a fost filmată în vara și toamna anului 1970. Alte scene s-au filmat pe valea Dâmboviței, la Târgoviște, Sinaia, Căldărușani, Sibiu, București, Mogoșoaia, Rucăr și Dragoslavele.