Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cetatea Alba Carolina a făcut din Alba Iulia unul din cele mai impresionante obiective turistice din România. Monumentul acoperă peste 2000 de ani de istorie și este atât de vast, încât unui turist nu-i este suficientă o zi pentru a vizita măcar o parte din spectaculoasele sale obiective. În circuitul turistic al cetății a intrat, de câțiva ani, și Dark Bombastic Evening (DBE), un festival de nișă, nonconformist, care a trecut deja peste a șaptea sa ediție și adună, în fiecare august, câteva sute bune de oameni din toate colțurile lumii. Ignorat total de autorități, festivalul “secret”, știut doar de iubitorii de muzică undeground care se reîntâlnesc aici an de an, se alătură astfel misterelor din Cetatea Alba Carolina pe care trebuie să le afli.
Alba Carolina este cea mai mare cetate de tip Vauban (în formă de stea cu șapte colțuri) din sud-estul Europei și unul din monumentele reprezentative ale României. Peste 20.000 de iobagi români au fost strămutați din tot Ardealul pentru construirea cetății, în perioada 1715- 1738, Alba Carolina trebuind să fie în centrul stăpânirii habsburgice în Transilvania, cu rolul de depozit de armament, dar şi garnizoană pentru soldaţi. Noua fortificaţie înglobează în zidurile ei piatra şi părţi din zidurile fortificaţiilor anterioare: Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina (106 e.n.) și Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII). La construcţia acestei cetăţi au fost aduşi în zonă cei mai renumiţi sculptori şi meşteri ai vremii, fortificaţia fiind proiectată de arhitectul italian Giovano Morandi Visconti. Cetatea trebuia să simbolizeze gloria şi măreţia Imperiului Habsburgic şi a împăratului Carol al VI-lea, descendentul celei mai longevive dinastii a Europei: Dinastia Habsburgilor.
Cetatea de un milion de guldeni de aur
Inspiratorul proiectului a fost mareșalul principe Eugeniu de Savoia, cel care a introdus în Imperiul Habsburgic sistemele de fortificații elaborate de Vauban în Franța pe timpul regelui Ludovic al XIV-lea. Ansamblul făcea parte dintr-un sistem mai larg de puncte fortificate, menite a asigura defensiv noile provincii cucerite. Lucrările pregătitoare au început prin ridicarea topografică din anul 1711, a orașului și cetății medievale. Planul originar al cetății a fost trimis la Viena și aprobat de prințul Eugeniu de Savoia la 18 aprilie 1714, acesta împreună cu ordinul de începere a lucrărilor fiind înmânate la 26 aprilie 1714 generalului Steinville, comandantul trupelor imperiale din Transilvania. În iulie 1714 generalul primește în baza observațiilor venite de la Viena notificarea de a întocmi un nou plan, adaptat acestora. Terenul necesar (140 ha), a fost eliberat între 1713-1715 prin dărâmarea vechiului oraș medieval, acesta trebuind să fie mutat în partea de est a cetății (actualul oraș de jos). Lucrările (estimate în total la peste un milion de guldeni de aur, o sumă enormă pentru acele vremuri) – au fost conduse inițial de proiectantul lucrării, arhitectul italian Giovano Morando Visconti (care a murit în 1717 la 65 de ani, de ciumă) și ulterior de inginerii militari Iosif de Quadri (1717-1727) și Konrad won Weiss (1727-1738).
Cele mai spectaculoase obiective
Cetatea a fost asediată o singură dată în istoria sa: cu prilejul Revoluţiei din anul 1848, trupele ungurilor conduse de Kossuth Lajos şi Generalul Josef Bem au atacat timp de trei luni Cetatea Alba Carolina fără să o poată cuceri. Populația s-a refugiat atunci - așa cum avea voie - în șanțurile interioare. Astăzi, uriașul monument, redeschis publicului în 2013, are zeci de puncte de atracție turistică, chiar dacă renovarea cetății nu a fost una totală. Practic, traseul turistic oficial cuprinde doar o mică parte a cetății, reabilitată mai bine de un deceniu cu peste 70 de milioane de euro, mare parte bani europeni. Câteva obiective merită, trebuie, amintite, măcar pentru ca turistul să-și facă o idee asupra a ceea ce poate descoperi la Alba Carolina.
- Catedrala Reîntregirii. Construită în perioada martie 1921 – octombrie 1922, cu scopul anume de a găzdui ceremonialul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, ca şi suverani ai României Mari. Este o expresie a unităţii neamului.
- Catedrala Romano Catolică a fost construită în acelaşi timp cu Catedrala Notre Dame din Paris.
- Palatul Princiar. Construit în jurul anului 1541, acesta a adăpostit pentru scurtă vreme şi pe principele-voievod Mihai Viteazul şi pe soţia acestuia, doamna Stanca. Pentru a aminti de prezenţa voievodului aici şi pentru a comemora Unirea înfăptuită de acesta în anul 1600, pe faţada edificiului a fost montat în 1975 un basorelief în bronz, care înfăţişează momentul primirii soliilor din cele trei Ţări Române.
- Palatul Episcopal. Situat în apropierea Catedralei Romano –Catolice, palatul era reşedinţa Episcopilor Transilvaniei. În epoca Medievală, şi nu numai, episcopii aveau o putere mare în numirea principelui şi uneori chiar armată proprie.
- Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan sau Monumentul Eroilor Neamului. Inaugurat în 1937, acesta a fost realizat la iniţiativa Societăţii Culturale Astra. În partea de vest, monumentul are o frescă ce îi prezintă pe cei trei lideri ai Răscoalei Ţărăneşti din 1784-1785: Horea, Closca şi Crişan şi o celulă simbol menită să amintească de sacrificiul acestora.
- Biblioteca Batthyaneum. Clădirea construită în 1719 iniţial adăpostea călugării trinitarieni. Călugărul Ignat Batthyany, devenit episcop al Transilvaniei, a înfiinţat această prestigioasă bibliotecă.
- Drumul de legătură între Poarta de Sud a Castrului Roman şi poarta de Nord. Identificarea pe teren şi reconstruirea acestuia readuc în prim-plan ingeniozitatea romanilor în materie de construcţii. Drumul era pavat cu lespezi de piatră de râu, care era aşezată pe un strat de nisip ce permitea infiltrarea apei şi colectarea acesteia într-o conductă făcută din plăci de teracotă… Măiestria conductorilor romani uimeşte încă…
Citește pe Antena3.ro
Sala Unirii: locul în care s-a născut Statul Modern Român prin semnarea actului Unirii Transilvaniei cu România, la sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918. În interior puteţi admira o expoziţie etnografică, dar şi o expoziţie dedicată Unirii. Între obiectele expuse se regăsesc Registrele cu semnăturile celor care au hotărât Unirea, dar şi celebrul aparat fotografic al lui Samoilă Mârza, cu care s-a realizat celebra fotografie a Unirii.
DBE, festivalul secret al celor 1000 de oameni
Unul din obiectivele Cetății Alba Carolina este Poarta a VII a, o poartă secretă situată în partea de nord a cetăţii. Aceasta era zidită cu un strat subtire de cărămidă, putând fi spartă cu uşurinţă în caz de necesitate. Se pare că, în timpul Revolutiei de la 1848, această poartă a fost utilizată de către cetele moţilor conduse de Avram Iancu, când au venit în ajutorul locuitorilor din Cetatea asediată de către trupele maghiare ale lui Kossuth. Legenda se întrepătrunde frumos aici cu cel mai nou obiectiv turistic al fabuloasei Alba Carolina. Vorbim acum despre Dark Bombastic Evening (DBE), un mic festival de muzică underground care a devenit, în timp, o mare pasiune pentru “omuleții” ce se reîntâlnesc aici, după cum le spune Doru Cătălin, organizatorul festului, un om cu o inimă cât cetatea. Anul acesta, DBE a trăit a șaptea ediție, sub titulatura The 7th Gate. Pentru că asta și este DBE: o poartă ascunsă, știută de câteva sute de “omuleți” ajunși între timp prieteni, prin care aceștia evadează din cotidian pentru a trăi, timp de trei zile, o experiență unică.
“DBE este o platformă atipică care susține Spiritul Underground, exprimarea artistică variată și de calitate, libertatea de opinie, deschiderea la nou și nestandardizat, bunul simț, decența în tot și toate”- este prezentarea oficială a evenimentului.
Anul acesta, DBE a adus între zidurile Cetății Alba Carolina, în perioada 18- 20 august, trupe precum Barren Earth, Vemod, Hamferd, Batushka, Crippled Black Phoenix, Dodheimsgard, Throes of Dawn sau In The Woods. Cel puțin 900 de oameni de toate vârstele, inclusiv cu prunci după ei, s-au reunit, din toate colțurile lumii, pentru a trăi și în 2016 fiorul DBE. Muzica a variat de la rock la metal, neofolk, progressive și dark, una peste alta un potpuriu original și de o bună calitate incontestabilă. Dar muzica e doar un ingredient al rețetei de succes DBE. Atmosfera, locația absolut senzațională, bunul simț al oamenilor ce se privesc zâmbitori în ochi când își strâng mâna sau ciocnesc o bere, chiar dacă se văd atunci prima oară, toate fac din DBE o stare de spirit, de care devii dependent. Fără publicitate (festivalul se promovează aproape exclusiv pe Facebook, între prieteni), fără parteneriate publice sau corporatiste care ar fi creat compromisuri la calitatea actului și ar fi maculat intimitatea evenimentului, fără acreditări de presă ori locuri mai cu moț pentru pretențioși și fără vedete. Nici măcar de pază nu are nevoie DBE, pentru că toți se cunosc și se respectă între ei. Toți “omuleții” sunt, măcar pentru trei zile, o mare, pestriță și petrecăreață familie. Care abia așteaptă, deja, marea reuniune din 2017.
Catedrala Romano Catolică din incinta Cetății Alba Carolina adăposteşte sarcofagele Huniazilor dar şi mormântul primului Principe al Transilvaniei, Ioan Sigismund.
