Turist pe bicicletă în România

România ar putea fi descoperită în toată splendoarea ei dacă ar putea fi luată la pas. Însă cum numai câțiva oameni s-ar putea încumeta să facă asta, s-au dezvoltat alte metode de a descoperi, admira și profita de tot ce este mai frumos și mai autentic în țara noastră. Una dintre ele este cicloturismul. Adică turism pe bicicletă. În afară de utilitatea ei dovedidă, pentru unii zilnic, de a ușura deplasarea în trafic, bicicleta a devenit pentru mulți români, dar mai ales pentru străini, un partener de nădejde pentru petrecerea timpului liber, de întreţinere a condiţiei fizice şi de cunoaştere a unor locuri noi.

România, la pedale sau turist pe bicicletă

Deși cicloturismul are o tradiţie destul de îndelungată, la noi se practică prea puțin în comparație cu alte țări europene, susține Radu Mititean, președinte al Federației Biciclistilor din România. “Față de potențialul enorm al României în materie de cicloturism, acesta este încă foarte puțin răspândit. În țări ca Franța sau Germania sunt milioane de cetățeni care fac turism pe bicicletă la sfârșit de săptămână sau în vacanțe. La noi avem încă un număr relativ mic și cea mai mare parte se limitează la ture de o zi în împrejurimile orașului sau la munte și puțini fac excursii de mai multe zile sau concedii întregi pe bicicletă. Cea mai mare parte din cicloturistii care fac ture mai lungi în România continuă să fie vest-europeni.” Da, străinilor le place ce descoperă pe cărările munților noștri. Iar unii chiar au scris în publicații de prestigiu despre România, ca destinație excelentă pentru cicloturism. Este o metodă ieftină de a vizita locuri noi, de a fi mai aproape de natură și de oameni, și care care-ți oferă în plus și un tonus excelent. Iar România are toate atuurile: relief favorabil, peisaje variate şi atractive, o mulțime de obiective turistice naturale şi culturale, diversitate culturală, antropologică şi ocupaţională, oameni primitori, reţea densă şi variată de căi de comunicaţie, climă acceptabilă şi chiar favorabilă și preţuri în general rezonabile.

Pregătirea unei excursii

Cei care vor să experimenteze turismul pe bicicletă trebuie să știe câteva noțiuni esențiale, mai spune Radu Mititean, care este și director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca. “Să știe să meargă cu bicicleta și să aibă un anumit nivel de antrenament și experiență, adaptat la traseul vizat; să cunoască legislația rutieră, iar pentru cicloturism montan, să aibă cunoștințe și echipament adecvat.” În plus, bicicletele trebuie să fie de calitate și în buna stare tehnică. De asemenea, mai este nevoie și de accesorii precum: sacoșe de cadru, pelerine, hărți și, eventual, echipament de campare. Iar cei care se aventurează pe un traseu montan trebuie să aibă minime cunoștințe de întreținere a bicicletei precum și instrucțiuni de prim ajutor.
Cicloturismul are însă și dezavantaje pentru cei mai puțin experimentați: o limitare a distanțelor și diferențelor de nivel ce pot fi parcurse zilnic față de cazul turismului cu mijloace motorizate; limitare a cantității de bagaje; nevoia de condiție fizica bună pentru excursii lungi sau în zona montaăa dar și influenta factorilor meteo.

Autoritățile nu văd potențialul

Străinii par să știe toate aceste lucruri pentru că ei sunt în continuare cei care practică cicloturismul în România. Tocmai de aceea, ofertele multor agenții se adresează în mare măsură lor. Însă oferte sunt pentru toate categoriile de bicicliști. Fie că aleg traseele montane sau cele de oraș, turiștii pot descoperi o altfel de Românie. Avem însă o problemă, mai spune președintele Federației Bicicliștilor din România. Lipsa infrastructurii și, pare-se, și a interesului autorităților. „În România continuă să se plimbe dintr-un sertar ministerial în altul, de 15 ani, proiectul de act normativ privind marcarea traseelor cicloturistice, motiv pentru care toate initiațivele de profil sunt blocate din cauza acestei probleme legislative, iar hărțile și ghidurile de profil vizează doar câteva zone și se pot numara pe degete, la fel ca și agentiile de turism care au oferte specifice... Dacă se înlătură aceste obstacole, numărul de cicloturiști străini ar putea crețte spectaculos, cu sute de procente pe an!”

ZONE CICLOTURISM

Ciloturism montan:
*Chioarul, Ţara Năsăudului, Bucovina, Ţinutul Neamţului, Zona centrală şi sudică a Carpaţilor Orientali, Apusenii, Carpaţii de Curbură, Munţii dintre Olt şi Jiu, Munţii Banatului, zona Văii Prahovei şi Bârsei;
*Culmile principale ale munţilor Suhard, Rarău, Obcina Mestecănişului,
Grohotiş, Baiului, Bucegi, Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa, Latoriţei;
* Văile: Cernei, Frumoasei, Sadului, Lotrului, Ialomiţei, Doftanei, Bâscei Mari şi Bâscei Mici, Uzului, Someşului Rece
* Drumurile care urcă varfuri înalte ale multor masive montane:
Cucurbata Mare, Găina, Vlădeasa şi Muntele Mare (Apuseni), Mestecănis
(Obcina Mestecăniş), Rarău, Igniş (Gutâi), Reţiţiş (Călimani), Lăcăuţi
(Vrancei), Penteleu (Buzău), Omu (Bucegi), Semenic etc.

Cicloturism clasic (de şosea):
* Oaşul, Maramureşul, Lăpuşul, Bucovina, Ţinutul Neamţului, Apusenii, Banatul montan, Oltenai subcarpatică, Muntenia subcarpatică, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Podişul Târnavelor, Ţara Secuilor, Dobrogea
*Văile: Arieşului, Izei, Crişului Alb, Crişului Negru, Dunării, Bistriţei, Oltului superior, Jiului, Prahovei
*Litoralul de la Constanţa, spre nord și până în Deltă
*Șosele asfaltate montane precum Transalpina, TransRarăul, Transfăgărășanul
*Împrejurimile marilor oraşe şi staţiunilor turistice
Sursa: Clubul de Cicloturism Napoca>

Citește pe Antena3.ro

Comuna din România unde cresc pietrele, la propriu: Ce sunt trovanții și cum arată locul spectaculos vizitat anual de mii de turiști