Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În mijlocul pandemiei de coronavirus, oamenii au uitat de una dintre cele mai importante probleme ale momentului. Subiectele legate de ecologie şi sustenabilitate au trecut undeva pe ultimele locuri în ceea ce priveşte interesul de moment. Totuşi, ar trebui spus faptul că luna trecută a fost cea mai caldă lună mai înregistrată la nivel global de la începerea măsurătorilor în 1981, iar anul 2020 va fi printre primii zece cei mai călduroși an. Anunţul a fost făcut de către Serviciul pentru schimbări climatice Copernicus (C3S), administrat de Uniunea Europeană.
2019 a fost cel de-al doilea an cel mai călduros din toate timpurile, încheind cel mai călduros deceniu din istorie. Și șase dintre cei mai călduroși ani înregistrați au fost în deceniul trecut. Anul acesta, temperatura globală din luna mai a fost cu 0,63 grade mai mare decât temperaturile medii înregistrate în ultimele 4 decenii. Sigur, pare puţin, dar în realitate îngrijorătoare este tendinţa. Să ne imaginăm ce se întâmplă dacă tendinţa se meţnine, în următorii 20 de ani temperatura lunii mai ar putea să fie şi cu 10 grade mai mare decât în acest moment, iar schimbarea este una care va afecta sănătatea oamenilor. În Europa, temperaturile pentru luna mai au fost “puţin mai scăzute decât media”, însă perioada de primăvară, din martie până în mai, a fost cu 0,7 grade Celsius mai caldă decât media, au afirmat cercetătorii.
De altfel, există studii care arată că în 2050, de exemplu, clima din Bucureşti va fi similară cu cea din oraşul armenian Erevan, o climă uscată, semiaridă. Londra este şi ea în curs de schimbare, specialiştii estimând că în următoarele trei decenii clima capitalei Marii Britanii să fie similară cu cea a Barcelonei. Potrivit studiilor, opt din zece oraşe se vor confrunta cu schimbări climatice dramatice. Madridul va „împrumuta” clima oraşului Marrakech din Maroc până în 2050, iar clima din Stockholm va deveni similară cu cea a Budapestei.
Oamenii au dat planetei trei săptămâni de vacanță
Aşadar, pandemia nu a adus veşti bune în privinţa încălzirii, dar există şi lucruri pozitive: Ziua în care umanitatea consumă toate resursele planetei pe anul în curs va fi în 2020 pe 22 august, cu trei săptămâni mai târziu decât anul trecut, potrivit Global Footprint Network, un institut internațional de cercetare cu sediul în California. Şi asta în condiţiile în care în ultimele decenii acest lucru se petrecea din ce în ce mai devreme. Calculele au început să fie făcute în 1971, când Ziua Suprasolicitării Pământului a survenit pe 21 decembrie, iar anul trecut s-a petrecut cel mai repede, pe 29 iulie. Omenirea consumă an de an mai mult decât pot produce ecosistemele planetei. Consumă mai mult teren agrar şi de păşune, mai mult spaţiu piscicol, mai multă pădure decât are practic la dispoziţie şi emană mai multe emisii de CO2 decât pot absorbi pădurile şi oceanele pământului.
Ziua Suprasolicitării Pământului se stabileşte în funcţie de o valoare medie la nivel global, dar consumul e foarte diferit de la o regiune la alta şi de la o ţară la alta, de exemplu, potrivit WWF emiratul Qatar îşi consumă resursele după primele 42 de zile ale anului, în timp ce în Indonezia acestea au fost suficiente pentru 342 de zile. În cazul Germaniei, resursele sunt consumate undeva la începutul lunii mai.
Citește pe Antena3.ro
Potrivit Green Report, cercetătorii de la Centrul de Observare a Pământului (EOC) au folosit date meteorologice, sateliți și măsurători la sol şi au calculat o situație normală din datele pentru anul 2019 și le-au au comparat apoi cu perioada restricțiilor din timpul pandemiei. Rezultatul a arătat că în nordul Italiei, emisiile de oxizi de azot au scăzut cu 45% din momentul blocării. Experții Agenției Federale de Mediu din Germania anticipează, de asemenea, o reducere a emisiilor de oxizi de azot cuprinse între 20 și 40%, din cauza unui trafic mai mic în pandemia corona. Tot Green Report citează un alt studiu, realizat de National Oceanographic and Atmospheric Administration (NOAA), a arătat date similare pentru SUA. Utilizând sateliţi, avioane şi monitoare plasate la sol, cercetătorii de la NOAA au anunţat că au remarcat o scădere de 25%-30% a emisiilor de oxid de azot, cauzatoare de smog, alături de scăderi importante ale concentraţiilor de compuşi organici volatili şi ale gazelor cu efect de seră în două zone intens populate: Nord-Estul american şi cea mai mare regiune urbană din statul Colorado.
Un alt lucru schimbat în pandemie este însă modul în care ne raportăm la aceste resurse ale planetei. Cercetări frecvente făcute la nivelul mai multor ţări arată că peste două treimi dintre cunsumatori fac eforturi pentru a reduce risipa alimentară, peste jumătate şi-au propus să facă aprovizionarea mai adaptat unui stil de viaţă sănătos şi pe viitor. Studiul realizat de compania Accenture arată şi faptul că 45% dintre consumatori spun că fac alegeri mai durabile atunci când fac cumpărăturile și probabil vor continua să facă acest lucru.
