x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la Bârca la Viena şi înapoi (XXXVII)

0
Autor: Adrian Păunescu 25 Ian 2009 - 00:00

18 ianuarie 1979(n.r. – continuare) Eraţi academicianul şGeo Bogzaţ când Lucian Blaga nu mai era academician. Eraţi academicianul şGeo Bogzaţ când marii scriitori români a căror dispariţie nu încetaţi s-o plângeţi azi, opunându-i în mod demagogic noilor generaţii, se stingeau în mizerie şi umilinţă.



Aţi vorbit, domnule şBogzaţ, măcar o dată despre asta? Dacă v-a durut cu adevărat soarta culturii române, ce aţi întreprins? Călătorii în şUniunea Sovieticăţ străinătate? E minunat, fără îndoială, şun drum în Uniunea Sovieticăţ. Sunt lucruri tulburătoare şacoloţ în lume. Mari opere de civilizaţie şi cultură, oameni excepţionali, istorie multă şi tot felul de particularităţi memorabile. Dar când dumneavoastră călătoreaţi în Uniunea sovietică şi-n America, exact atunci, suferitorule şi neconsolatule, Lucian Blaga n-avea voie să iasă din Cluj. Exact atunci când dumneavoastră vă încasaţi stipendiile de academician, Lucian Blaga trebuia să muncească pentru salariul de mizerie pe care i-l oferea postul de bibliotecar în Cluj. Dumneavoastră deveniserăţi academician, iar Lucian Blaga încetase să mai fie academician. Fireşte, epoca aceasta în care înţelepciunea şi curajul partidului nostru au redat ţara ţării şi valorile ei locului meritat, epoca aceasta merită cârteala dumneavoastră. Aţi primit libertatea de a vă exprima. Folosiţi-o, vă rog, cu toată demnitatea întâi şi-ntâi împotriva celui ce v-a dat-o. E moral să faceţi aceasta, e pe deplin coerent cu morala întregii dvs. vieţi. Aţi tăcut când era convenabil să taci, vorbiţi când e convenabil să vorbeşti.

…Urc scările Muzeului de artă modernă din Viena, urmărit de înfăţişările sublim scelerate ale lui Giacometti. Un Bacovia în sute de ipostaze, un veac în sute de
ceasuri strâmbe. Chipuri de săbii din metal oxidabil.
Şi iată Muzeul de artă modernă din Viena. O ruşine. Un fleac. O găinărie planetară. Şi nu doar pentru că nu e decât un tablou al unui român acolo, ci pentru că nu e de fapt, cu mici excepţii, decât un vid mai mult sau mai puţin colorat. Criteriile care au adunat în acest muzeu aşa-zise opere de artă sunt extra-artistice. Nu e de fapt nici o legătură între artă şi cele expuse aici. Rare excepţii divulgă nu gustul pentru artă al celor care au făcut muzeul, ci slăbiciunea lor omenească, faptul că n-au putut să convoace numai non-artă, ci le-a scăpat şi ceva arată.

Cu cât un artist se îndepărtează mai mult de esenţa caldă a omului, cu atât are el mai multe tablouri aici. Dar poate, spun înfiorat de ideea că
n-am înţeles, aceasta e chiar arta modernă, distanţarea de om, poate că nu e absurd ca arta să fie atât de îndepărtată de om într-o epocă în care omul e atât de departe de el însuşi.

Ce au înţeles artiştii moderni e că arta tradiţională nu mai ajunge. Ei au priceput din simptomele vremii că gustul tradiţional e bolnav. Au stabilit bine diagnosticul. L-au precizat cu ardoare, dar, după părerea mea, au indicat un tratament greşit. S-au lăsat induşi în eroare de aparenţele vremii moderne. Nu au căutat mai adânc să descopere rădăcinile omeneşti ale neomeniei. Un simplu NU pe firmamentul ultimei treimi a veacului nu ajunge pentru a respira copiii noştri un aer mai curat. Ce caută aceste cutii de conserve pe care cu un mecanism bun de clasa a patra le poţi suci în alt fel? Ce caută aceste grămezi de tinichea sordidă într-un muzeu de artă? De la suprarealismul cel mai deşănţat, şi-n multe privinţe admirabil, s-a ajuns la acest subrealism fără haz.

Un tablou ne-aduce în faţa ochilor nişte şpanuri. Ei, bravo, trebuia să fac drumul până la Viena ca să văd ce puteam vedea şi la Televiziunea Română: şpanuri.
Nu mai vorbesc despre zecile de tablouri care seamănă între ele. Culori violente sau plictisite, adăstând un diluviu să le dea o formă. Fireşte, licăriri de artă am mai simţit. Dar pustiul cel mare şi fardat mă sorbea şi mă făcea să mă cutremur. Andrei părea mai convins decât mine, trebuie s-o recunosc, că suntem într-un muzeu de artă. Poate că până aici pricep eu şi de-aici încolo va trebui să priceapă el.

Însă tocmai cum refuz să cred că e artă multiplicarea olandezelor grase în Muzeul de Istoria Artei din Viena, îmi permit să refuz şi multiplicarea geometrică, aberantă şi săracă a acestor simple accidente formale din Muzeul de artă modernă din Viena.

Şi pentru ca totuşi conştiinţa mea să fie liniştită, cumpăr de la ieşire câteva din piesele zguduitoare ale picturii moderne, neaflate momentan sau neaflate niciodată în acest muzeu, dar care sunt artă adevărată. Iată cum e de preferat o copie a unui tablou bun unui original al unui tablou care face pe interesantul. Alătur acestor pagini câteva din opţiunile mele pentru a demonstra – sper – că marea artă modernă, chiar dacă îl acuză pe om de înstrăinare, rămâne a lui, nu a cutiilor de conserve de pe maidane.

Şcoala românească de pictură are dreptul să fie prezentă, prin marii ei creatori de azi, în orice muzeu de artă modernă din lume. Dar îmi îngădui să sper că spaţiul în care ne vom simţi noi cel mai bine va fi România şi că, aşa cum un minunat muzeu al colecţiilor adună opere de o valoare inestimabilă din trecutul nostru, se va întemeia la Bucureşti un Muzeu de artă modernă care să constituie unul din cele mai puternice puncte de atracţie ale spiritualităţii daco-romane.
De puţine ori realitatea mi s-a părut mai frumoasă decât arta. Când am ieşit din Muzeul de artă modernă din Viena, parcă eram amnistiat.
Astăzi mergem la masa de prânz la familia Buhoară. O familie simplă şi discretă, de o curăţenie exemplară. Iar ei, cei doi Buhoară, soţul şi soţia, atât de copilăroşi, încât nici nu mai ştiu câţi copii au în casa aceea – doi sau patru. Acolo, pe Favoritenstrasse, împreună cu Octavian Groza şi cu Adrian Nicolae, mâncăm peşte şi Andrei descoperă ce inteligent e crapul, ce creier mult are. E linişte aici şi n-aş mai pleca. Aş vrea ca, fără voia mea, această cameră să se transforme într-un vagon de dormit şi să mă ducă acasă la mine, la Bârca. N-am mai fost de mult în Dolj, şpentru că n-am nici o relaţie cu conducerea acelui judeţţ, dar mi-e dor de satul meu. Mi-e atât de dor, încât ştiu precis că întors în ţară nu mă voi duce acasă în el. E parcă mai frumos dorul decât drumul. Mulţumesc pentru masă familiei Buhoară.

N-apucăm să ne odihnim deloc, pentru că trebuie să mergem la o întâlnire cu colectivul ambasadei române la Viena şi al Agenţiei noastre economice. Întârzii puţin şi mi-e ruşine. Oamenii mă aşteaptă în frunte cu ambasadorul şi cu şeful agenţiei economice, Marin Ceauşescu, fratele mai mare al Preşedintelui.
Îl privesc pe acest om de o modestie extraordinară, puţin timid. Gesturile lui sunt ale unui om de bun-simţ. Nu arată absolut prin nimic cine e şi ce frate are. Mă gândesc amuzat că, fiind mai în vârstă decât Preşedintele, acel om care e părintele ţării trebuie să-i spună nene. Cum i-o zice, nea Marine, nea Minele, nea Mărinică, cum i-o zice?

Suntem în clădirea Agenţiei economice, în sala de festivităţi. Mulţi oameni. Se uită atent la mine. Mă cântăresc ba politic, ba comercial. Ne aşezăm la masă, Octavian Groza şi cu mine şşi-mi permit să-l invit, aşa cum se cuvine, şi pe mult prea modestul Marin Ceauşescuţ. Într-un târziu acceptă să vină, se uită în jos, e jenat, nu vrea să iasă cu nimic în faţă. Ce să caute dumnealui într-un prezidiu la o întâlnire cu un scriitor, dar eu ştiam câte poezii recită în momentele de intimitate acest admirabil om şi-l chem în continuare şi începe discuţia propriu-zisă.
(va urma)

Nota autorului: Am marcat cu paranteze drepte paragrafele care mi-au fost cenzurate la apariţia cărţii. Am început deci, azi, 3 ianuarie 1979, cartea de fapte şi gânduri
Citeşte mai multe despre:   artă,   meditaţie de călătorie,   muzeu,   viena,   moderna

 



Mai multe titluri din categorie

Jurații iUmor, luați la ”roast” în zi de aniversare! Irina Margareta Nistor: ”E răzbunarea lui Sandokan!”

Jurații iUmor, luați la ”roast” în zi de aniversare!  Irina Margareta Nistor: ”E răzbunarea lui Sandokan!”
Galerie Foto Cel de-al nouălea sezon iUmor se apropie de final, dar nu înainte a-și răsfăța fanii cu o ediție specială de roast, ce va fi difuzată duminică, 29 noiembrie, dată la care Antena 1 aniversează 27 de ani de...

Campania iMapp Bucharest, premiată

Campania iMapp Bucharest, premiată
Campania internațională de solidaritate „One World. One Heart”, lansată anul acesta de iMapp Bucharest, în plină carantină generată de pandemie, a fost aleasă, prin votul publicului, ca fiind câştigătoare...

Creați un dormitor de poveste cu lenjeriile de pat de la Finette!

Creați un dormitor de poveste cu lenjeriile de pat de la Finette!
Dormitorul copiilor poate fi transformat acum într-o scenă de basm prin intermediul lenjeriilor de pat de la Finette. Acest magazin online aduce în atenția publicul său țintă o colecție impresionantă de...

Cum m-am pregatit de iarna, cu butoaie si bidoane, in context de pandemie de Coronavirus!

Cum m-am pregatit de iarna, cu butoaie si bidoane, in context de pandemie de Coronavirus!
Se spune ca omul gospodar isi face iarna car si vara sanie. Doar ca, personal, nu prea am luat in seama aceasta zicala, deoarece societatea ne ofera posibilitati de alegere infinite, astfel incat sa putem sa...

Bate la poarta succesului si fii un invingator cu cea mai serioasa agentie de casting, NewMediaCasting!

Bate la poarta succesului si fii un invingator cu cea mai serioasa agentie de casting, NewMediaCasting!
Dintotdeauna ai fost genul de persoana care adora sa fie in centrul atentiei, iar cei din jur au remarcat dezinvoltura ta? Ti-ai dorit sa fii actor, sau sa lucrezi in televiziune? Nu este suficient doar sa fii talentat...

(P) Cadouri corporate - coșuri cadou de Crăciun pentru orice buget

(P) Cadouri corporate - coșuri cadou de Crăciun pentru orice buget
În luna noiembrie 2020, gourmetGIFT.ro, specialistul în coșuri cadou gourmet și cadouri corporate premium, oferă 5% discount suplimentar la toate comenzile de coșuri cadou Crăciun. Se pot comanda coșuri cadou...

Emisiunea a fost urmărită de 2.2 milioane de telespectatori. Cea de-a 11-a gală Te cunosc de undeva!, lider de audiență la oraşe şi în toată ţara

Emisiunea a fost urmărită de 2.2 milioane de telespectatori. Cea de-a 11-a gală Te cunosc de undeva!, lider de audiență la oraşe şi în toată ţara
Galerie Foto Cea de-a 11-a gală a celui de-al 15-lea sezon al show-ului Te cunosc de undeva!, câștigată de Romică şi Adriana, cu o excelentă transformare în Conchita Wurst & Trevor Ashley, a fost aseară lider de...

iMapp Bucharest – câștigător la Premiile AV AWARDS – categoria „AV IN ACTION” 2020

iMapp Bucharest – câștigător la Premiile AV AWARDS – categoria „AV IN ACTION” 2020
Galerie Foto iMapp Bucharest – unul dintre cele mai importante evenimente de video mapping din lume, organizat de Creart – instituție publică de cultură aflată în subordinea Primăriei Municipiului București, a fost...

Jurații se pregătesc de Bootcamp, după ultima ediție de audiții X Factor din acest sezon

Jurații se pregătesc de Bootcamp, după ultima ediție de audiții X Factor din acest sezon
Ultima ediție de audiții din acest sezon X Factor a trimis doi noi concurenți în grupele Loredanei și cea a lui Florin Ristei, seara trecută, la Antena 1, în timp ce Ștefan Bănică și Delia, care mai au un...

Costel, invitat special, duminică, la iUmor

Costel, invitat special, duminică, la iUmor
Galerie Foto Cel mai cunoscut trio din stand-up comedy-ul din România a urcat pentru prima dată pe scena iUmor, în acest sezon, iar duminică, de la ora 20.00, la Antena 1, este rândul lui Costel....

Romică şi Adriana au început a 11-a gala Te cunosc de undeva! cu... o căzătură!

Romică şi Adriana au început a 11-a gala Te cunosc de undeva! cu... o căzătură!
Galerie Foto Cu doar patru gale înainte de marea finală a sezonului 15 Te cunosc de undeva!, Ruleta se încăpăţânează să le aducă celor 11 concurenţi roluri din ce în ce mai grele. Au simţit-o pe pielea lor Adriana şi Ro...

Ultima ediție de audiții îi ține în șah pe jurații X Factor:  ”Nu pot sa îi dau < Da >!”

Ultima ediție de audiții îi ține în șah pe jurații X Factor:  ”Nu pot sa îi dau < Da >!”
Seara trecută încă două scaune pentru Bootcamp au fost ocupate, astfel că în această seară, de la 20.30, la Antena 1, în ultima ediție de audiții, jurații se văd nevoiți să ia unele decizii dificile....

Canalul de YouTube iUmor a înregistrat 2.000.000 de abonaţi!

Canalul de YouTube iUmor a înregistrat 2.000.000 de abonaţi!
Canalul de YouTube iUmor a înregistrat, ieri, abonatul cu numãrul două milioane! Astfel, iUmor este singura emisiune din România cu două milioane de abonaţi care se bucură pe canalul de YouTube de...

Chefi la cuțite, record de audiență de la lansarea sezonului 8. Aseară, chef Bontea şi-a folosit amuleta şi a întors un concurent de la eliminare

Chefi la cuțite, record de audiență de la lansarea sezonului 8. Aseară, chef Bontea şi-a folosit amuleta şi a întors un concurent de la eliminare
Galerie Foto Ediţia de miercuri seara a adus un nou record de audienţă pentru emisiunea Chefi la cuţite: show-ul a înregistrat cel mai mare rating şi cea mai mare cotă de piaţă la nivelului publicului comercial cu vârste cu...

Cele mai inspirate cadouri pentru bunici

Cele mai inspirate cadouri pentru bunici
Galerie Foto Cadourile de sărbători pentru bunici pot fi o provocare pentru mulți dintre noi. Oare ce ar putea pune Moșul în ghete sau sub brad astfel încât darul să aducă bucurie seniorilor? În ciuda aparențelor, oferta...
Serviciul de email marketing furnizat de