Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se obişnuieşte ca, în funcţie de atracţiile turistice pe care le are, câte o regiune sau ţară să inaugureze un "drum al...", un traseu care să lege localităţi şi obiective care au oferte asemănătoare. Cel mai întâlnit astfel de "drum" este cel "al vinului", iar Buzăul, prin câteva dintre localităţile sale unde activitatea viti-vinicolă este foarte puternică, se află demult pe un astfel de traseu. Dealul, via şi cramele de la Pietroasele sunt, în acest context, nu doar depozitarele unor vinuri excelente, ci şi al unor istorii şi legende definitorii pentru acele locuri, cele legate de descoperirea tezaurului "Cloşca cu puii de aur".
Însă, mai preţios decât acest tezaur, pentru buzoieni este subsolul său, bogat în gaze, petrol, sare. Sarea este profund legată de aceste locuri, pentru că aici, cu sute de milioane de ani în urmă, a fost fundul Mării Tethis, iar sarea acumulată în sol, la adâncime foarte mică, este o bogăţie încă neexploatată suficient.
Cristina Partal, preşedintele filialei judeţene a ANTREC România (Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural), îndrăzneşte, dar, să viseze la un "Drum al Sării", care va duce la dezvoltarea potenţialului turistic al judeţului, un proiect pentru care se doreşte co-finanţarea statului.
"Drumul Sării" ar avea componente care se regăsesc în geoturism, ecoturism, turism balnear, turism rural, turism gastronomic.
Un prim traseu este: Lopătari - Mânzăleşti - Platoul Meledic - Vintilă Vodă - Valea Slănicului până la Săpoca - Valea Sărăţeluluia - Pleşcoi - Berca (Vulcanii Noroioşi) - Pârscov (Sarea lui Buzău) - Măgura (Tabăra de Sculptură) -Tisău- Sărata Monteoru.
PEŞTERI DE SARE, IZVOARE MINERALE ŞI ZIDURI DE CETĂŢI
La Lopătari se află Focul Viu şi Lacul Mociaru, cu plaur plutitor, zona fiind recunoscută şi pentru arhitectura tradiţională. Aici se doreşte amenajarea de obiective turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică; construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale; puncte de observare/fotografiere; punct de informare turistică. Platoul Meledic, un alt punct din traseu, face parte dintr-o zonă colinară, unde se află peşteri de sare unice în Europa şi, ca o curiozitate, lacuri de apă dulce. Este situat între valea Jgheabului, Pârâul Meledic, Izvorul Sărat, Valea Sării şi Valea Slănicului şi este constituit în cea mai mare parte din depozite de sare, iar argilele care acoperă sarea au permis acumularea unor lacuri cu apă dulce. Aici este nevoie de amenajarea, construirea sau modernizarea aceluiaşi tip de obiective şi căi de acces ca în cazul precedent. De la Cristina Partal aflăm că au fost descoperite în zonă peste 20 de peşteri cu lungimi însumate foarte mari şi cu denivelari de peste 200 m. Cele mai cunoscute sunt peşterile de la Săreni şi Mânzăleşti, cu un mare potenţial de dezvoltare ca puncte de atracţie a vizitatorilor. "Există implicaţii semnificative cu impact asupra siguranţei şi mediului, care sunt inerente în cazul extinderii accesului. Pentru a satisface atât oportunităţile cât şi provocările, poate fi avută în vedere dezvoltarea unui număr de «show caves» pentru care să se dezvolte accesul vizitatorilor, iluminatul tematic, interpretarea şi facilităţile de primire a vizitatorilor şi să fie promovate ca puncte de atracţie a vizitatorilor", spune Cristina Partal.
La Mânzăleşti se află lacul Meledic, în apropierea căruia se găsesc izvoare cu ape minerale cunoscute încă de la începutul secolului al XIX-lea. Grunjul (monolit de marne cineritice) şi Mănăstirea Găvanu sunt alte obiective turistice ale zonei. Aici, pe lângă tipul de amenajări şi modernizări citat mai sus, se simte nevoia de a se crea şi reabilita şi traseele de cură (de tratament) pe teren, a locurilor de recreere şi popas, a facilităţilor de utilizare a izvoarelor minerale.
La Vintilă Vodă se găsesc ruinele mănăstirii-cetate Meledic, cărora, ca valoare istorică, arheologică şi turistică li se alătură fortificaţiile de pe piscurile vecine (Cetăţuia, Vornicului, Spătarului şi Şoimului). Tot din Vintilă Vodă se poate trece la Bisoca, pe traseul Săruleşti, Sările, Bisoca centru, ajungându-se la Schitul Poiana Mărului.
VULCANII NOROIOŞI ŞI "SAREA LUI BUZĂU"
Un alt traseu pe "Drumul Sării" ar fi Beceni - Aldeni - Cernăteşti - Săpoca - Pleşcoi - Berca.
Pornind de la Berca, principalele obiective turistice sunt Vulcanii Noroioşi, Mănăstirea-cetate Berca, Mănăstirea Răteşti. Aici se impune amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică; şi construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale.
Tot datorită sării din pâraie şi din sol, este celebru şi un preparat local, cârnaţii de Pleşcoi, al căror gust special este dat, între altele, de faptul că oile se hrănesc cu iarbă şi plante crescute "pe sărătură", carnea lor "sărându-se", astfel, "în viu"...
La Pârscov, localitate unde se află casa memorială a unui mare scriitor român, Vasile Voiculescu, vom întâlni, ca monument al naturii, stânca "Sarea lui Buzău", situată pe un deal împădurit, pe care apa izvoarelor cu o foarte mare concentraţie de sare lasă, prin evaporare, interesante eflorescenţe.
MINA DE PETROL, PARCUL BALNEAR DE LA SĂRATA MONTEORU ŞI SCULPTURILE DE LA MĂGURA
Un al treilea traseu propus pentru "Drumul Sării" este Măgura (Tabara de Sculptură, Mănăstirea Ciolanu) - Tisău - Sărata Monteoru.
La Sărata Monteoru, staţiune balneo-climaterică astăzi de interes local, cândva foarte bine dezvoltată, întâlnim de asemenea un centru arheologic şi Mina de Petrol (unicat în Europa). "Aici este nevoie să se reabiliteze infrastructura rutieră, inclusiv utilităţile din corpul drumului, drumul spre Tisău, drumul ce trece pe lângă Conacul Monteoru şi Parcul Dendrologic, drumul ce trece pe lângă stadion, spre Gura Sărăţii (făcându-se astfel legătura cu Drumul Vinului), drumul către Cruce", ne spune Cristina Partal, preşedinta filialei Buzău a ANTREC România. Pentru reabilitarea zonei, se mai cere, totodată, amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică, respectiv Muzeul Minei de Petrol; construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale: drumul spre Mina de Petrol; crearea/reabilitarea unui parc balnear care să ofere un pachet complet de servicii turistice balneare, şi anume: centru de terapie, bazine cu apă sărată, atât în aer liber, cât şi în interior, salină terapeutică artificială, plajă de nisip, terenuri sportive, drum de acces, parcări, amenajari peisagistice. Proiectul presupune, de asemenea, reamenajarea parcului-grădină din staţiune; crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente: Parc tematic: Descoperă Buzăul - case tradiţionale din judeţul Buzau, Muzeul Monteoru (expoziţii permanente "Sarea şi timpul", "Conace şi boieri buzoieni", "Dacii din Curbura Carpaţilor"), amenajare Centru de Informare Turistică. Pentru infrastructura de turism de utilitate publică/privată, ne mai spune Cristina Partal, "se impune dezvoltarea reţelelor de captare şi/sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din staţiunile turistice balneare, climatice şi balneo - climatice". De asemenea, sunt importante crearea/reabilitarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas, a facilităţilor de utilizare a izvoarelor minerale; construirea de piste pentru cicloturism care pot face legatura cu Drumul Vinului (inclusiv zone de picnic şi repaos, zone de admirare a panoramei).
Proiectul, deosebit de îndrăzneţ, nu poate fi realizat însă decât în regim de co-finanţare. Dacă va reuşi, aşa cum îşi doresc buzoienii, "Drumul Sării" ar putea deveni una dintre principalele atracţii turistice ale zonei, nu doar de interes local sau naţional ci şi internaţionale, prin paleta de monumente naturale rare sau chiar unice în Europa.
Citește pe Antena3.ro
