Librăria San Gines

Nu numai la noi în ţară se vând cărţi pe stradă. Nu numai în bătrânul şi neobositul Bucureşti se găsesc anticariate de toate tipurile, cu pagini de colecţie ascunse în rafturi oarecare. Literatură bună, pe bani puţini se găseşte şi în centrul Madridului, pe o străduţă puţin laterală, numită Pasadizo de San Gines. În apropierea unei biserici frumoase, ce aparţine de secole şi de tradiţii trecute, despre care vom vorbi în curând, în apropiere şi de o faimoasă ciocolaterie, despre care am scris acum câteva săptămâni, se află Librăria San Gines. Înghesuită pe un trotuar dichisit, cu cărţi de tot felul, de la poezie până la albume de artă, micuţa librărie găzduieşte privirile tuturor, fie că e vorba despre localnici sau turişti, despre posibili cumpărători sau eterni curioşi.

Preţurile sunt destul de mici, mai ales pentru o societate cum este cea spaniolă. E un fel de anticariat în aer liber, organizat şi plin de farmec, pe care-l ocrotesc cu devotament doi sau trei oameni, tineri şi mereu dispuşi să răspundă la întrebări sau să împacheteze cărţile puţin prăfuite de pe tarabe. Seara, librăria se închide, lăsând troutarul orfan de cea mai nobilă componentă a sa. Până atunci, însă, trecătorii admiră, turiştii fac fotografii cu atâta entuziasm, încât uită să întrebe dacă e voie. Regulile, oricum, par a se dilata în acest Madrid al anotimpurilor de mijloc, în care toţi am putea să ne găsim un motiv, fie el cât de fragil, pentru a merge înainte şi pentru a căuta înţelesuri noi, în fiecare semn care ne iese în cale.

Librăria San Gines rezumă elegant curiozitatea pe care o provoacă Madridul ca oraş, centru al unei ţări care seamnănă cu un continent, aşa cum bine spunea un înţelept prieten de dincolo de multe frontiere. Până să-şi tragă obloanele şi să-şi ascundă literatura sub bucăţi generoase de întuneric universal, această librărie, de pe acel trotuar îngust, dar primitor, luminează strada şi condamnă trecătorii la o frumoasă şi demnă supravieţuire.