Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este cea mai cunoscuta dintre manastirile rupestre medievale de pe teritoriul bulgaresc al Dobrogei. Sapata in piatra, pe doua nivele, bine conservata, Manastirea Aladja reprezinta o provocare pentru cei interesati de complexele monahale rupestre ale ortodoxiei. Si asta pentru ca detine, in acest moment, cea mai bine conservata fresca dintr-o biserica rupestra.
Sfintii pictati direct pe piatra de calcar au rezistat timpului, surprinzator, si sunt dovada infloririi celui de-al doilea tarat Bulgar, in secolele XIII-XIV. Manastirea – cu toate elementele ei: spatiu de rugaciune, spatii de locuit, spatiu de munca, bucatarie, depozite si, bineinteles, o bisericuta pictata – a fost sapata in stanca masurand cu putin peste 40 de metri inaltime. La primul nivel sunt situate biserica principala, chiliile monahilor, trapeza, bucataria, o capela pentru efectuarea serviciilor funerare, mai multe cripte si depozite. Spatiile comunica ingenios intre ele, pastrandu-se o parte dintre caile de acces, nise, lavite de piatra etc. Cel de-al doilea nivel il reprezinta o nisa care conduce spre o a treia biserica, aceea despre care spuneam ca adaposteste frescele pictate. Dupa cucerirea Bulgariei de catre turci, manastirea s-a ruinat, putin cate putin. Populatia crestina din zona a continuat sa se inchine in bisericile sapate in piatra, ingrijite de un numar mic de calugari, pana catre secolul al XVIII-lea, cand a fost parasita definitiv. Despre istoricul manastirii se stiu astazi relativ putine lucruri, chiar si numele sub care este cunoscuta astazi, de origine arabo-persana, este cel pe care i l-au dat turcii, "aladja" insemnand "multicolora" sau, mai degraba, "baltata", referinta facandu-se la culorile pe care le ia piatra de calcar in lumina rasaritului.
La vest de manastire, la o distanta de 600 m, se afla un grup de cave cunoscute sub numele de "Catacombele". Dupa toate probabilitatile, aici a fost o sihastrie, in secolele IV-VI, descoperindu-se o veche biserica in piatra, chilii, precum si cinci nise funerare. Pe pereti au fost sapate doua cruci, precum si literele "alfa" si "omega". Astazi, aici vin numerosi credinciosi care aprind lumanari si lasa diverse ofrande, de la paine si fructe pana la bani.
In anul 1915, Societatea de Arheologie a primit drepturile asupra Manastirii Aladja, precum si a unui intreg spatiu impadurit din imprejurimi, cunoscut pana astazi sub numele de "Parcul Englezesc". Arheologii au conlucrat atunci cu membrii Societatii Turistice din Varna, pentru a tranforma acest spatiu intr-un adevarat loc de vilegiatura. In micul muzeu din apropierea manastirii rupestre se pastreaza cateva fotografii de epoca, unele dintre ele infatisand tineri aflati la... picnic, pe lespezile din biserica principala a complexului monahal.
Citește pe Antena3.ro
