Natura și cultura Țării Românești, redescoperite

Vacanțele, călătoriile și excursiile nu se vor putea bloca, indiferent de vremurile care vor veni, așa cum nu au fost eliminate nici măcar în cele mai grele perioade, din perioada regimului comunist. Se pot modifica preferințele, se vor lansa noi destinații preferate de turiști, se vor relua unele activități aproape uitate în ultimii 20 de ani, dar oamenii vor continua să călătorească. Deja se poate observa cum au fost luate cu asalt locurile mai puțin umblate, unde nu se poate face turism de masă, iar în continuare ar putea deveni acesta noul trend al călătoriilor, în următorii ani. De asemenea, pentru a reduce costurile, s-ar putea reinventa turismul la cort, la gazdă sau la mici pensiuni, și deplasarea cu trenul. Una dintre destinațiile care ar putea reveni în topul preferințelor românilor este județul Dâmbovița, aproape intrat în anonimat, în ultimii ani, deși a avut tradiție ca destinație turistică.

Curtea Domnească de la Târgoviște a fost una dintre atracțiile secolului trecut, uitată aproape total în ultimele două decenii. Foarte aproape de București, Curtea cu Turnul Chindiei este emblematică pentru inima României, fiind capitala Țării Românești și simbol al rezistenței țării noastre, chiar și în vremurile cele mai tragice pentru români. Excursiile de o zi până la Târgoviște erau ceva obișnuit înainte de 1990, iar de la Târgoviște, mulți călătoreau mai departe, spre zona montană din nordul județului Dâmbovița. La fel procedau și cei din Târgoviște, pentru care legătura cu muntele se făcea, de obicei, cu trenul. „Am organizat foarte multe tabere și excursii cu elevii mei. Plecam dimineața cu trenul, din Târgoviște, ajungeam la capăt de linie, la Pietroșița, apoi mergeam pe jos, către Tabăra Căprioara. Drumul prin Pietroșița este mereu fascinant, pentru că sunt zeci de case-monument istoric, pe care le admiram pe o parte și pe alta. Eu plec și acum de acasă, dimineața, pe traseele pe care le făceam atunci, dar și în satele de la poalele Bucegilor, Pietroșița, Moroeni, Dealul Frumos sau Runcu. Plăcerea călătoriei nu necesită neapărat bani, ci spirit de aventură și voință”, explică Daniela, acum pensionară, fostă profesoară din Târgoviște. 

Secretele ruinelor și ale restaurărilor
 
Curtea Domnească se poate vizita, cu excepția Turnului Chindiei, care a intrat, de două luni, într-un amplu proces de restaurare, pentru următorii doi ani. Este prima lucrare de consolidare a bazei turnului, de care era nevoie, pentru a nu apărea probleme grave în structura de rezistență a monumentului. Chiar dacă nu se mai poate urca în turn, mai sunt de vizitat celelalte zone ale Curții Domnești, unde sunt diverse expoziții temporare. Acum, aici poate fi admirată o expoziție de fotografii din toate perioadele în care s-au făcut lucrări de restaurare la Curtea Domnească. Istoria acestor lucrări este o atracție culturală în sine, iar unele fotografii de arhivă, cu regii României sau cu Nicolae Ceaușescu, alături de mari personalități ale Europei, la Târgoviște, au în spate povești foarte puțin cunoscute, ce pot fi aflate într-o vizită la muzeu. În timpul verii se organizează și evenimente în aer liber. Cele mai apreciate spectacole de anul acesta au fost piesele de teatru interactiv și concertele, chiar dacă spectatorii au păstrat distanța și nu au putut interacționa, ca până acum. Hamlet jucat printre ruinele vechii cetăți sau concertul formației rock Trooper au pus deja Curtea Domnească de la Târgoviște pe harta celor mai „cool” destinații turistice culturale ale momentului.  

Trasee subcarpatice, ca în Transilvania

Pietroșița și Moroeni, comunele de la intrarea în zona Parcului Natural Bucegi, au fost, mult timp, destinații turistice preferate mai ales de cei care nu aveau foarte mulți bani, pentru a ajunge la Sinaia, în perioada în care aceasta era stațiune regală, apoi în celelalte stațiuni montane de pe Valea Prahovei. Cu 130 de case-monument istoric, Pietroșița a fost denumită, mult timp, „Sinaia Mică” - la fel de „cochetă” ca stațiunea regală situată la doar 20 de kilometri distanță, spre nord. Arhitectura acestei zone este unică în România, îmbinând stilurile specifice Țării Muscelului, cu brâncovenesc și neoromânesc, dar și cu puternice influențe aduse de arhitecții italieni care au proiectat multe dintre aceste case. Traseele care deja se pot face în această zonă submontană leagă partea cultural-istorică de cea a naturii sălbatice, traversând zeci de hectare de livezi, până spre Parcul Natural Bucegi.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca