Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru cei care încă nu s-au hotărât unde vor petrece Paștele anul acesta, Bucovina este locul ideal. Cu tradiții autentice, păstrate cu sfințenie, bucovinenii sunt mereu bucuroși de oaspeți și considerați gazde perfecte. Așa s-a și dezvoltat aici turismul rural, bazat pe gastronomie. Iar un circuit de Paște în Bucovina poate porni de la Cetatea Sucevei, traversând județul, până la Vatra Dornei, cu opriri la fiecare dintre celebrele mănăstiri din această zonă. În perioada Paștelui, cei care doresc să-și completeze colecțiile de ouă încondeiate găsesc, tot aici, cele mai frumoase creații ale meșterilor populari, tradiția fiind specifică zonei.
Cetatea de Scaun a Sucevei primește mii de turiști români și străini, după ce a fost restaurată. Lucrările nu s-au oprit la consolidare și la reconstituirea unor încăperi, ci au adăugat ghidaj audio-video și chiar proiecții 3D, care introduc vizitatorul în lumea de demult, în atmosfera medievală, pentru a-l ajuta să înțeleagă ce fel de oameni trăiau aici pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare și cum se duceau luptele cu sabia. Cetatea a devenit cel mai atractiv obiectiv turistic din Bucovina, pentru toate gusturile și toate vârstele. În plus, turiștii care aleg o excursie de o zi în oraș, fie că sunt români sau străini, se pot bucura și de împrejurimile Cetății de Scaun, pornind de la vizitarea Muzeului Satului Bucovinean, unul dintre cele mai frumoase muzee în aer liber din țară, până în centrul modern al orașului. Iar după vizitarea reședinței județului, călătorul poate merge mai departe, într-un circuit al mănăstirilor bucovinene. Prima oprire nu poate fi decât la Dragomirna, o mănăstire unică prin stilul arhitectural, care se află la circa 20 de kilometri distanță de Suceava. Unică este și fortificația care apără biserica albă, înaltă, atipică, ce a servit și ca fortăreață în calea invadatorilor, cu sute de ani în urmă. Iar de aici, drumul merge mai departe, spre Rădăuți, unde gurmanzii îndrăgostiți de bucatele bucovinene au de unde alege dintre zecile de preparate pe bază de bureți – ciuperci specifice zonei, pe care gospodinele știu să-i prepare în toate felurile.
Localități turistice ideale
Drumul dintre Suceava și stațiunea turistică Vatra Dornei leagă localități perfecte pentru a petrece câteva zile de liniște, în mijlocul unor comunități tradiționale, care abundă în obiceiuri autentice. Pensiunile agroturistice din această zonă sunt mereu pregătite de oaspeți, iar frumusețea naturii relaxează, în orice anotimp. Gura Humorului, Frasin, Sucevița, Voroneț, Câmpulung Moldovenesc, Moldovița, Lucina, Ciocănești sau Marginea sunt tot atâtea locuri ideale pentru vacanța de Paște, la o pensiune bucovineană. Tot aici, femeile păstrează tradiția ouălor încondeiate, moștenită de la mamă la fiică, iar ouăle au devenit cele mai căutate cadouri cu specific local. „Arta încondeierii ouălor înseamnă, de fapt, îmbinarea în compoziţii a unor motive ornamentale, desenate cu rafinament, şi armonizarea unor nuanţe cromatice, fără a pierde încărcătura semantică şi emoţională. Instrumentul de încondeiat are diferite denumiri: beţişor, chişiţă, condei, închistritoare, pană de gâscă, amintind de noţiuni legate de verbul a scrie”, explică Mirela Crețu, specialist al Complexului Național Muzeal Astra Sibiu.
Citește pe Antena3.ro
Secretele încondeierii și ale încondeietorilor
Numele dat celor care „scriu” sau „încondeiază” ouă este „închistritoare” sau „încondeietoare”. Iar în satele Bucovinei pot fi găsite și astăzi zeci de astfel de artiste populare care știu să picteze cu minuțiozitate ouăle de Paște. Dincolo de migală și de simbolismul formelor și al culorilor, ouăle încondeiate din Bucovina mai au și alte secrete, iar unul este legat de acoperirea oului cu mai multe straturi de ceară. Ceara trebuie să fie curată şi menţinută la o temperatură constantă, moderată, care să îi asigure fluiditatea. Ceara se amestecă uneori cu funingine sau praf de cărbune, pentru ca ornamentele să fie cât mai bine puse în evidenţă. Iniţial, simbolurile erau „scrise” la întâmplare, criteriul fiind al persoanei pentru care se împodobea un astfel de obiect ritual. În timp, a câştigat latura artistică, în detrimentul funcţiei magice, încondeietoarele punând accent pe simetrie şi proporţionalitate. Printre imaginile-simbol, cele mai importante sunt albina, amnarul, coarnele plugului, cârligul ciobanului, creasta cocoşului, calea rătăcită, coarnele berbecului, frunza de stejar, florea sau steaua Paştelui, fierul plugului, fluierul, grebla, hârleţul, laba gâştii, mâna, pânza păianjenului, racul, sapa, spicul, soarele, unghia caprei, vârtelniţa. Cele mai importante simboluri cu temă religioasă sunt crucea - crucea simplă, crucea dublă, crucea clopotniţei, crucea înflorită, crucile drumului, crucea încrucişată etc. -, peştele, întotdeauna desenat în întregime, Potirul, Prescurea, Mielul, Mânăstirea și Brâul Maicii Domnului.
Simbolistica ouălor de Paște
Ouăle vopsite într-o singură culoare se regăsesc pe toată suprafața României, însă, în unele zone ale țării, găsim ouă frumos încondeiate. Tehnica și simbolistica diferă de la o zonă la alta. „Încondeiatul este un procedeu ce s-a grefat pe obiceiul străvechi - putem spune chiar universal - al înroşirii ouălor. Semnele şi simbolurile pe care le regăsim astăzi în ornamentica ouălor de Paşti au fost «împrumutate», printr-un proces lent şi selectiv, din diferite domenii ale vieţii omului: unelte gospodăreşti, arme de vânătoare, obiecte casnice şi chiar colaci. Modelele au fost preluate păstrând întreaga încărcătură semantică şi ţinând cont de perisabilitatea oului sau de suprafaţa atât de mică de decorare”, explică Mirela Crețu, specialist al muzeului Astra Sibiu. Conform tradiției, ouăle se vopsesc în zilele joi, vineri sau sâmbătă din Săptămâna Mare - ziua diferă de la zonă la zonă -, păstrând valenţele magice ale timpului.
