Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Despre jaful generalizat și extins precum o molimă din instituțiile statului se vorbește de ani de zile, iar lista celor care au plătit sau urmează să plătească pentru furtișagul din banul public s-a lungit considerabil. Toți cei care au băgat adânc mâna în avuția țării au lăsat în urmă mormane de fiare și moloz, dezamăgire, frustrare și dezorientare generală. Conflictele politice și aranjamentele la nivel înalt au adus României pierderi financiare uriașe, iar efectele unei administrații disfuncționale sunt încă vizibile. O demonstrează cel mai bine situația turismului românesc per ansamblu, în special turismul balnear.
Perlele României zac în mizerie
România deține o treime din potențialul balneoclimateric al Europei. Vremurile în care mai marii lumii veneau să-și trateze diverse afecțiuni în apele noastre termale au apus demult. Centre și baze de tratament, stațiuni întregi au căzut, rând pe rând, pradă delăsării și lipsei de strategie a autorităților. Există 117 localităţi din România cu factori naturali terapeutici din care 29 sunt desemnate staţiuni balnerare de importanţă naţională, iar 32 drept staţiuni de importanţă locală. După Revoluție însă, puţine centre de relaxare şi tratament au fost modernizate, iar cele care încă mai funcţionează sunt ţinute în viaţă în special de pensionarii care beneficiază de bilete subvenţionate de stat. Pe de altă parte, oamenii de afaceri care au simțit miros de bani în acest domeniu n-au ezitat să investească și să dezvolte această nișă apreciată de turiști.
Ape minune într-un pământ uitat de lume
Puțini au auzit despre Spitalul Balnear de la Ghermănești, din județul Vaslui. Acesta se află în lunca Prutului, în comuna Drânceni, la doar 24 de kilometri de orașul Huși și 75 de Vaslui. Deși turismul în județ este aproape inexistent, Băile Ghermăneşti au fost considerate o bună perioadă de timp o oportunitate de dezvoltare a judeţului. Spitalul balnear, costruit în vremea Regelui Carol I, a fost dat în folosință în anul 1912. În 1936 a fost descoperit zăcământul de ape minerale, fiind mai apoi consemnat în documente ca ”ape de pucioasă”. Analizele chimice au confirmat că apele din zonă au proprietăţi terapeutice deosebite. Până în anul 1967 în zona izvoarelor s-au construit şase puţuri, care s-a transformat într-o mică staţiune, cu 14 băi, adăpostite în două barăci. Localnicii povestesc că însuși Regele Carol I venea adesea la băi la Ghermăneşti.
Din punct de vedere terapeutic, apele erau indicate pentru cure sub formă de băi, pentru diverse afecţiuni: de la boli ale aparatului locomor (artite, artroze, spondilite) sau ale sistemului nervos, până la afecţiuni ginecologice sau traumatisme osoase. Timpul și-a pus amprenta asupra locului iar azi, clădirile sunt în paragină. Au fost călcate de hoți care au furat tot ce s-a putut. Mai mult, nimeni nu s-a mai îngrijit de puţul de captare a apei.
Interese politice, resurse irosite
Români și străini deopotrivă s-au bucurat de efectele terapeutice ale apelor de la Ghermănești până în primii ani de după ’89. În 2001, spitalul fost preluat de Consiliul Judeţean Vaslui care l-a închis trei ani mai târziu, pe motiv că indicatorii medicali erau slabi şi condiţiile igienico-sanitare improprii. Azi nimeni nu mai beneficiază de vreun tratament la Ghermănești, iar autoritățile își dau continuu cu stângul în dreptul. Primarul comunei Drânceni, fost administrator al spitalului, spune că a tot încercat să propună la județ diverse proiecte pentru reabilitare însă a fost respins de fiecare dată.
„În anul 2012 am întocmit un proiect denumit “Centrul Balnear Internațioal Ghermănești” în valoare de trei milioane de euro pe care l-am depus la BRCT Suceava, dar a fost respins pentru că eu aveam altă culoare politică, fiind de dreapta, iar la județ conducerea este de stânga și nu au vrut să dezvolte acest proiect”, spune primarul Gelu Pecheanu.
Scandal pe apele bănoase
În același timp, cei de la Consiliul Județean păreau că și ei încercă să găsească soluții. În 2010 spuneau că milioane de turiști ar trebui să beneficieze de apele binecuvântate de la Ghermănești. Însă, ghinion! Proiectul întocmit a fost respins. La fel cum au fost respinse și altele. Recunoaște senin președintele Consiliului Județean, care spune că nici vorbă de luptă politică cu primarul din Drânceni.
“Domnul primar are foarte multe idei, dar nu toate sunt bune.” Atât a replicat șeful CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, care a recunoscut că statul nu a putut să susțină financiar salvarea spitalului balnear mai ales că acesta nu mai avea adresabilitate. Din partea cealaltă, fostul administrator al spitalului, primarul din Drânceni, spune că totul a mers bine până când Consiliul Județean a preluat conducerea. Mii de pensionari români veneau la Ghermănești cu bilete de tratament subvenționate de stat. Erau perioade când bolnavii stăteau și câte doi în pat, ne-a mai declat primarul. Așadar, pare inexplicabil cum de s-a ajuns în această situație. În anul 2004, prin Ordonanță de Urgență, spitalul și-a schimbat denumirea în Centrul Medico-Social Ghermănești. Azi, președintele Consiliului Județean spune că are pregătite mai multe proiecte. Adică, mai pe românește, acum doar se dau bani pe studii de fezabilitate. “Am decis ca pe lângă centrul medico-social să facem câteva cabinete cu apă de la Ghermănești și am demarat studiu de fezabilitate. S-a identificat sursa de finanțare și pregătim aplicația.” Iar declarația continuă: “Zona este foarte săracă din punct de vedere al turismului.” De la câțiva kilometri distanță, primarul din Drânceni, ar da orice ca un investitor iscusit să vină și să salveze spitalul balnear.
O frunză Și nicio strategie
Lungii ani de strategii venite la fiecare schimbare de guvern, ministru, ori o dată la patru ani, au făcut ca multe dintre bogățiile țării să rămână îngropate în delăsare. Din ministru în ministru, din plan în plan, turismul balnear din România începe să-și arate adevăratul potențial, iar cererea din partea străinilor este în creștere.
Străinii vor la tratament
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, dupa destinatii turistice pe tipuri de turisti.
Destinatii turistice: Total (Romania)
Tipuri de turisti / 2014 (6 luni) / 2015 (6 luni) / %
Total / 3513908 / 4024794 / +14.5
Romani / 2673983 / 3049559 / +14.1
Straini / 839925 / 975235 / +16.1
Destinatii turistice: Statiuni balneare
Tipuri de turisti / 2014 (6 luni) / 2015 (6 luni) / %
Total / 246324 / 294493 / +19.5
Romani / 233067 / 276381 / +18.6
Straini / 13257 / 18112 / +36.6
SURSA: Biroul de presă al MECT
PATRONATE: Turismul Balnear ar putea creşte cu 10% PIB-ul
Acesta este cel mai fericit scenariu în cazul în care România ar avea guvernanți care să știe să pună accent pe resursele inestimabile ale țării. Însă, patronatele din turismul balnear trag un semnal de alarmă.
“Staţiunile balneoclimaterice din România au nevoie de investiţii de peste un miliard de euro”, spune Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România. Acești bani ar putea proveni atât din sectorul privat, cât şi de la bugetul de stat. Liderul OPTBR mai spune că oricât de multă bunăvoință ar avea privații în a investi, ei nu pot accesa fonduri europene, iar asta reprezintă un impediment, din moment ce nici autoritățile locale, beneficiarii proiectelor cu bani europeni, nu mișcă niciun deget. Rădulescu este de părere că, chiar și acolo unde statul a investit, fără un management eficient nu se va reuși. Iar dovezi de investiții inutile în turism am avut destule în ultimii ani. Acum strategia ministerului este cuprinsă într-o Lege a Turismului.
“Prin elaborarea legii turismului vor fi create premisele dezvoltării durabile a turismului în general şi a turismului balnear în special”, se arată în răspunsul venit de la biroul de presă al Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului. Însă patronatele nu văd necesitatea unei astfel de legi din moment ce turismul nu beneficiază de un minister propriu.
“Legea Turismului devine penibilă. Avem nevoie de un minister, de un om care-și iubește țara și de un uriaș efort național. Dar nu din 4 în 4 ani”, spune președintele patronatelor din turismul balnear. Pentru acest an, ministerul de resort a primit de la buget 30.000.000 lei pentru continuarea investițiilor în infrastructura de turism, după ce, în anii trecuți, din sumele primite, a tot plătit arierate. Peste 9.700.000 de lei ar trebui să ajungă la Borsec anul acesta, pentru continuarea lucrărilor de execuție la proiectul ”Construire Centru Balneoclimateric Multifuncțional, stațiunea Borsec, județul Harghita”.
“În prezent, ordinul de alocare a sumei menționate este în analiză la direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului”, anunță ministerul.
Citește pe Antena3.ro
