Top 3 Sărbători cu tradiţii

Sărbătorile şi târgurile tradiţionale sunt cel mai bun prilej pentru a descoperi România. Mai mult, reprezintă şansa de a trăi experienţe inedite, rezervate doar celor care au perseverenţa de a explora şi de a căuta dincolo de cotidian. Chiar şi cele mai mici târguri, organizate în îndepărtate sate de munte, sunt adevărate lăzi cu comori, iar luna septembrie este, din acest punct de vedere, extrem de darnică cu cei care pleacă hai-hui.


RĂVĂŞITUL OILOR LA BRAN
Are loc în perioada 25-26 septembrie şi este de câţiva ani o sărbătoare ce atrage turişti din întreaga Românie, un prilej nu doar pentru iniţierea în tainele vieţii la stână, ci şi răgaz pentru gustarea celor mai bune brânzeturi sau pastrame. Ciobanii, cu cuşme pe creştet, te îmbie să guşti brânză în coajă de brad, telemea, caş sau urdă proaspătă, dar şi specilităţi mai puţin întâlnite precum cea de caş cu chimen. Urmează apoi pastramă de berbecuţ sau de oaie, ţinută zile bune în baiţ ca să se frăgezească, bulz fript în jar, sucuri de fructe de pădure, dar şi chimire aşa cum au cei mai straşnici baci. Costume populare, dansuri şi cântece specifice locurilor.

De fapt, fiecare găseşte la Bran ceva pe placul lui. Dealuri tomnatice arămii, pe care le poţi străbate într-o după amiază de răsfăţ, plimbări cu ATV-ul, biciclete sau echitaţie pentru aventurieri, un castel şi un Muzeu al Satului, dar şi Peştera Liliecilor sau Cheile Grădiştei, aflate în apropiere. Cât despre cazare, Culoarul Rucăr Bran este foarte darnic. Multe dintre pensiuni au propriile păstrăvării (pur şi simplu ocheşti un păstrăv, iar după mai puţin de o oră se odihneşte în farfurie), iar specialităţile culinare se pregătesc doar cu ingrediente locale. Trebuie să gustaţi cozonacii şi plăcintele făcute ca la Bran! Preţurile unei camere sunt pentru toate buzunarele, începând de la 60 de lei.


TRADIŢIILE DE PE DRUMUL VINULUI
Buzăul este bine să-l descoperi în septembrie, atunci când de-a lungul Drumului Vinului se încing sărbătorile. Mai întâi la Pietroasele (3-5 septembrie), atunci când la loc de cinste se află vinul de Tămâioasă, despre care specialiştii spun că strânge toată dulceaţa Soarelui. De vină sunt şi dealurile calcaroase din zonă, dealuri care ascund şi alte bogăţii precum Termele romane (cu o vechime de 1.700 de ani, descoperite recent) şi celebra Cloşcă cu puii de aur (localnicii vor fi bucuroşi să-ţi arate locul unde un ţăran a descoperit din întâmplare comoara).

Interesantă la această sărbătoare este reconstituirea vechii tehnici de obţinere a vinului. Carele încărcate cu struguri intrau în gospodării, iar fetele tinere, îmbrăcate în costume populare sfărâmau în picioare boabele de struguri într-un dans năvalnic. După ce era gustat primul must turnat în ulcică de lut şi i se aprecia puterea, gospodarii porneau a umple butoaiele orânduite în crame. De altfel, în Pietroasele fiecare casă are propria cramă şi propriul secret pentru a obţine cea mai bună Tămâioasă.

De la sărbătoare nu lipsesc concursurile - cel mai bun vin şi cea mai pricepută gospodină în specialităţi pe bază de struguri -, dansurile populare şi expoziţiile de produse tradiţionale. Aşadar, trebuie să fiţi pregătit pentru degustări şi experienţe inedite, cum ar fi să dormiţi într-un... butoi. Una dintre pensiunile din Pietroasele a recondiţionat butoaiele uriaşe de vin (sau budane), transformându-le în căsuţe pentru oaspeţii care ştiu să aprecieze vinul bun. Preţul unei nopţi de cazare este de 55 lei, iar experienţa pe care o veţi trăi va fi memorabilă.

Localitatea Breaza, aflată şi ea pe Drumul Vinului, găzduieşte Sărbătoarea Vinului la data de 12 septembrie, ocazie pentru a gusta din nou cele mai bune vinuri ale Buzăului. Cele mai frumoase legume pentru conservele de iarnă le veţi găsi la Săpoca, la 26 septembrie, atunci când are loc Parada Gospodarilor.

Indiferent însă de perioada în care veţi alege să exploraţi această zonă, trebuie să vă îngăduiţi cel puţin două-trei zile. Oferta este generoasă. Aşezările rupestre şi Muzeul Chihlimbarului de la Aluniş-Colţi, Vulcanii Noroioşi, Lacul Vulturilor, Tabăra de sculptură în piatră de la Năeni, caii pursânge din herghelia de la Cislău, Barajul Siriu, Focul Viu sau staţiunea Sărata Monteoru. Oferta de cazare este dintre cele mai diverse, existând pensiuni de două sau trei margarete, dar şi posibilitatea de a fi oaspete la stână.


BAIA MARE ŞI CASTANELE
Sărbătoarea castanelor este cel mai interesant eveniment din Baia Mare şi are loc în fiecare an la sfârşitul lunii septembrie (în acest an 25-27 septembrie). Puteţi fi oaspete al oraşului maramureşean nu doar pentru a gusta castane (pe care mai rar le întâlneşti proaspete în alte colţuri ale ţării), ci şi pentru a participa la o adevărată petrecere în aer liber. Parade, concursuri grupate sub genericul "Cupa castanelor", expoziţii de artă, concerte, lansări de carte, spectacole, târguri meşteşugăreşti, dar şi o nedită competiţie de caiac canoe - "Regata Castanelor".

Important este că oraşul are ce să ofere vizitatorilor. Centrul vechi (Casa Ioan de Hunedoara, Hanul Vulturul Vechi), Turnul Ştefan (ridicat de Iancu de Hunedoara şi având înălţimea de 40 de metri, era folosit drept foişor de foc), Turnul Măcelarilor. De altfel, în  zona centrală pot fi observate urmele a ceea ce a fost cândva castelul medieval construit de Iancu de Hunedoara pentru soţia sa, Elisabeta. Cei care doresc să se plimbe printre cei mai impresionanţi castani (cu înălţimi de peste 20 de metri) trebuie să meargă până în localitatea Tăuţii de Sus. Castanii de aici duc în spate mai bine de 500 de ani.


ALTE SĂRBĂTORI, MAI MARI SAU MAI MICI
În localitatea Asuaju de Sud din Maramureş (aflată la doar 45 de kilometri de Baia Mare), Târgul Cepelor a ajuns deja la a patruzecea ediţie. Conform tradiţiei, cu sute de ani în urmă se ţinea în inima satului un târg de fete, prilej pentru tinerii satului de a-şi găsi nevastă pe placul inimii. Fetele aveau drept podoabă cepe (aşezate ca o cunună în jurul frunţii), de unde şi numele acestei sărbători ce strânge vizitatori de prin întregul Maramureş.

Dacă veţi ajunge prin aceste locuri la 12 septembrie, când se deschide târgul, este bine să cunoaşteţi mai îndeaproape nu doar tradiţiile şi portul locului, ci şi "Ţara Codrului", un ţinut împădurit, prielnic evadărilor în natura sălbatică. Cazarea se poate face la Cabana silvică Asuaj, aflată la doar 5 kilometri de centrul comunei. De aici se pot urma trasee pe urmele animalelor sălbatice - pădurea este bogată în cete de mistreţi, căprioare sau cerbi -, iar pescarii se vor bucura de o pradă bogată.

Şi tot în septembrie, în localitatea Vama din judeţul Suceava, are loc Sărbătoarea Hribului (3-5 septembrie), prilej pentru a gusta cele mai delicioase preparate pe bază de hribi, marca locului. Vă puteţi aştepta la ciorbă de hribi servită în pâine, ciulama cu mămăliguţă, toate pregătite doar cu ingrediente naturale. Nu lipsesc dansurile populare, costumele tradiţionale şi poveştile pe care vi le vor spune bătrânii satului. Nu trebuie decât să-i întrebaţi.

Pe vremuri, acest sat aflat la poalele munţilor era punctul de hotar către Transilvania. Dacă veţi poposi câteva zile, aveţi ca puncte de interes Stâlpul lui Vodă (aparţine sfârşitului de secol XVIII şi a fost ridicat la porunca domnitorului Mihai Racoviţă) sau Crucea de jurământ a beţivilor (conform tradiţiei bucovinene, cei care jurau în faţa preotului să nu mai bea rachiu aveau numele înscrise pe o cruce de piatră, aşezată în mijlocul satului, pentru ca oamenii să-şi păstreze hotărârea - cea din Vama are înscrisă data de 13 septembrie 1894 şi numele a 20 de gospodari). În imediata apropiere a Vămii se află Cheile Moara Dracului, Pietrele Doamnei (formaţiuni stâncoase înalte de peste 70 de metri) şi Codrul secular de la Slătioara (unii dintre arbori ating venerabila vârstă de 400 de ani). Turiştii se pot caza în pensiunile din localitate, preţurile variind între 80 de lei (două margarete) şi 130 de lei (trei margarete).