Tren de plăcere în Africa "neagră"

D’ALE GURII  •  PREGĂTIRI PENTRU CINĂ
Nu pot să sar peste cină. Un motiv destul de convingător ar putea fi acela că am fost avertizaţi că trenul posedă "o echipă de bucătari entuziaşti". Şi cum mie îmi plac entuziaştii...

20 februarie

N-am stare. Şi oricum e pe înserate. Nişte băieţi ciocolatii merg destul  de calm pe lângă tren. Imaginaţia sprinţară îmi anulează definitiv somnul de după-amiază, de înserare, sau ce-o mai fi. Ciocolatii îmi aduc aminte de Kunta Kinte – ştiţi dumneavoastră, serialul acela deştept din alte vremuri, care era la televizor sâmbăta (parcă). Ce atâta spaniolă fără profesor, că dau în "Sclava Isaura" (alt serial de succes).

În ce naiba mă îmbrac pentru cină? Că ăştia ţin la etichetă. De lene, aş putea să ciugulesc ceva prin intermediul  room-service-ului disponibil 24 de ore pe zi. Dar să mă "echipez", totuşi. Nu înainte de a-l trece să îl salut pe mustăciosul nenea simpatic care ne bagă cărbuni! De la nenea aflu de vagonul-restaurant nr. 195 – "Shangani", care a fost construit în 1924, şi a fost găsit parcat într-o linie de încărcare şi descărcare aproape de Johannesburg înainte să îl achiziţioneze compania, în 1986. Tot el îmi zice că nu trebuie să îmi scape bucătăria fină, cu menu-uri meticulos pregătite, asezonată cu argintărie! Mă rog... Mă grăbesc să mă îmbrac, deoarece şi ziua se grăbeşte spre noapte. Neapărat trebuie să îmi pun cravata mov. De ce nu violet, prună, mură, sau neon?!? Deoarece movul este la mare căutare, ceea ce era considerat acum ceva timp o culoare ponosită, acum este foarte hot. Nu ştiu dacă este cazul să fiu la modă într-un tren, dar având în vedere că nu este un tren oarecare...

"O echipă de entuziaşti bucătari" – după cum ni s-a spus, este responsabilă de menu-urile planificate meticulos. Spre deosebire de multe trenuri din lume, aici sunt călători care necesită o mult mai largă selecţie de mese. Accentul se pune pe ingrediente locale proaspete şi pe bucate tradiţionale (ah, ce dor îmi e de o sărmăluţă ca la mama la Grăjdana!). De exemplu, am aflat că în fiecare dimineaţă vom avea la micul dejun o selecţie de tipuri de carne rece, paste, fructe proaspete, iaurturi, cereale şi aşa mai departe. Acum, la cină, ce să mănânc? Văd eu, poate nişte fructe de mare. După aceea mă culc. Mă voi trezi dimineaţa în larma personalului administrativ care se "răcoreşte" la o haltă. Şi nu mi-a plăcut trezirea, pentru că o visam pe Larisa... Dar despre acest "lucru" data viitoare!

(Va urma)