Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Cornwall,Marea Britanie, există un castel care se numeşte Restormel. Într-o ţară plină de castele medievale, este neobişnuit prin arhitectura lui: un unic turn gigantic, în interiorul căruia întreaga existenţă (şi istorie) a castelanilor locului este protejată. În diametru, turnul-castel măsoară 34 de metri. Englezii îi spun "turn-carapace". Este ideal ca structură defensivă, dacă ai intrat în el şi ai închis porţile, de acolo nu te mai scoate nimeni.
În Kent (Marea Britanie), Castelul Queenborough este şi el un astfel de turn gigantic, de formă hexagonală, având în fiecare colţ câte un turn mai mic.
Lângă Bari, în Italia, o altă construcţie magnifică te surprinde: Castelul Del Monte (1240 ) are de asemenea formă de turn, de data aceasta octogonal, cu opt turnuri aşezate în colţurile figurii geometrice de bază.
Specifice acestui tip de arhitectură sunt trei trăsături: rotunjime, sistem concentric de apărare, poarta apărată de artilerie, pe flancuri. Edificii medievale îndrăzneţe, aceste trei turnuri-carapace pe care le-am pomenit îşi găsesc corespondentul în spaţiul românesc. Este vorba despre Cetatea Soroca, de la malul Nistrului. Forma sa de bază este însă pentagonul, iar turnul mare este apărat de cinci turnuri mai mici. Diametrul turnului central este de 30 m.
Atestată documentar într-un document din 12 iulie 1499, când boierii din sfatul domnesc au parafat tratatatul de pace cu polonezii, care au fost zdrobiţi în Codrii Cosminului de Ştefan Vodă, Cetatea Sorocii este cu mult mai veche, tipul de arhitectur ă fiind specific pentru secolul al XIV-lea. Se presupune că a fost construită în secolul al XIV-lea ori cel mai târziu la începutul veacului al XV-lea, iar pe vremea lui Ştefan Vodă se afla de multă vreme de strajă la hotarele ţării, pe apa Nistrului. De-a lungul timpului, cetatea a fost consolidată, recondiţionată, reconstruită. Directorul Muzeului de Istorie din Soroca, profesorul Nicolae Bulat, susţine că a descoperit, în "inelele" zidului, dovezi că au existat cel puţin şapte etape diferite de reconstruire sau restaurare a edificiului, printre cei care au reparat-o numărându-se şi vodă Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare.
În Evul Mediu, apa Nistrului reprezenta o graniţă naturală. Peste Nistru sălăşluia un alt popor, cu un alt tip de cultură, cu o agresivitate recunoscută, iar cetatea răspundea de securitatea zonei şi, mai ales, de protecţia capitalei Moldovei, fie că ea se afla la Suceava ori, mai târziu, la Iaşi. În apropierea era Vadul lui Raşcu, trecere naturală peste Nistru, care facilita invaziile tătare, de aceea rolul pârcălabului Cetăţii Soroca era foarte mare. El avea în subordine un steag militar. Tot aici se afla şi căpitanul de frontieră. Cetatea şi-a îndeplinit astfel rolul vreme de 500 de ani.
Călătorul prin Basarabia nu trebuie să ocolească această călătorie iniţiatică la Soroca. Şi, mai ales, n-ar fi rău să se întâmple să îl aibă ca ghid, pentru câteva zeci de minute, pe "pârcălabul" de azi al cetăţii, profesorul Nicolae Bulat, ale căror istorisiri recheamă trecutul şi-l fac să îţi treacă, aievea, prin faţa ochilor.
Citește pe Antena3.ro
