Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Casa Lipatti din Bulevardul Lascăr Catargiu numărul 12
Unul dintre primele proiecte ale arhitectului petre antonescu. Scriitorul francez Paul Valery împarte casele în trei categorii: unele care nu spun nimic, cele care vorbesc şi acelea care cântă. Între ultimele poate fi inclusă şi reşedinţa Lipatti din Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12, atât datorită arhitecturii sale, cât şi pentru că această familie a fost dominată de muzică, "Euterpe a fost divinitatea tutelară a casei noastre", obişnuia să spună Valentin Lipatti.
Privind această clădire astăzi, este uşor să îţi închipui "plescăitul misterios şi ritmic al copitelor cailor de la trăsuri mergând întins spre Capul Podului" sau "strigătele precupeţilor", familiare lui Valentin Lipatti.
Cum reşedinţa Lipatti era de obicei "bântuită de muzică şi de muzicieni", vrăjiţi, probabil, oamenii se opreau să asculte din stradă câteva acorduri. Dinu Lipatti obişnuia să organizeze "concerte de cameră" în casa din Bulevardul Lascăr Catargiu, unde în afara familiei erau invitaţi şi apropriaţi. Acestea se desfăşurau adesea "la două piane sau piano la patru mâini", scria Miron Soarec.
A PATRA CASĂ LIPATTI
Prima a fost cea din Strada Grigore Alexandrescu nr. 17, unde s-a născut Dinu, apoi cea din Povernei 23, unde s-a născut Valentin, care există şi astăzi. "În 1927 ne-am mutat într-o vilă spaţioasă din Şoseaua Bonaparte, pe locul unde se înalţă acum blocurile de lângă Cinematograful Volga - actual Martin. Prin 1930 ne-am mutat din nou, de data aceasta în locuinţa mare a tatălui meu din Bulevardul Lascăr Catargiu 12. Bunicul i-o cumpărase tatei pe la 1900. Era o clădire cam ciudată, care există şi astăzi, fiind cunoscută drept Casa Lipatti. Fusese construită de Petre Antonescu, pe atunci june arhitect descins de la Paris. O casă de un rococo bastard, elegantă şi totodată disproporţionată, care parcă stă în genunchi. Seamănă cu un om cu torsul mare şi cu picioare scurte, fiind lipsită de acele nobile proporţii, care se mai pot întâlni în Bucureşti la unele case vechi", scria Valentin Lipatti în memoriile sale.
Astăzi, din "grădina plină de flori şi de miresme de altădată" nu a mai rămas nimic. "Din spatele casei a dispărut şi grădina plină de crini roşii a doamnei Codrea, loc pe care s-a înălţat, înainte de război, imobilul cu mai mai multe etaje al generalului Rădulescu", scria fratele pianistului.
INFLUENŢE BAROCE
Clădirea se înscrie în liniile ecletismului, accentele principale fiind de origine barocă. Ancadramentele ferestrelor şi portalul intrării oficiale sunt elegant decorate cu elemente vegetale şi nu numai. Intrând descoperi o locuinţă burgheză tipică, a cărei ambianţă interioară aminteşte de Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea. Odinioară, pereţii erau decoraţi cu lambriuri din lemn sau acoperiţi cu mătase pe schelet de lemn.
Salonul avea o mică estradă, unde era amplasat pianul, la care adolescentul Dinu Lipatti repeta, compunea sau dădea concerte. Se păstrează sobele, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, mobilierul original încastrat.
Încăperile cu funcţiuni domestice sunt situate de-a lungul unui coridor lung care conduce spre intrarea secundară dinspre Strada Visarion. Imobilul are o mansardă generoasă, unde erau situate camerele servitorilor.
Ana Lipatti descrie sumar locuinţa: "Casa noastră din Bucureşti era totdeauna scăldată în lumină", amintind că odaia lui Dinu "era exact lângă a mea, cea a soţului meu mai departe, pentru că el întârzia noaptea cântând la vioară". Familia Lipatti avea guvernantă, bonă, bucătăreasă şi şofer. Dar dintre toţi, bucătăreasa Mariana din Selo Oreş, lângă Russe, a fost cea mai apropiată copiilor. Nedespărţită de această familie, aceasta a trăit "şaizeci de ani într-o cameră din mansarda casei".
CLĂDIRE DE RAPORT DE 14 ETAJE
Nu era cunoscut însă că în anul 1933, afectat probabil de criza economică, şi avându-l exemplu pe vecinul său, generalul Rădulescu, Theodor C. Lipatti cerea la 29 iulie 1933 autorizaţie pentru a construi o clădire de raport cu 14 etaje pe proprietatea sa din Bulevardul Lascăr Catargiu numărul 12.
Din dosarul păstrat în Arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti nr. 315 din 1933, aflăm că proiectul, care putea fi uşor confundat cu Palatul Telefoanelor construit în 1932-1933, aparţinea arhitectului N.T. Galia. Direcţia Lucrărilor Tehnice din cadrul Primăriei a considerat că nu respectă regulamentul în ceea ce privea înălţimea construcţiei.
De aceea a cerut proprietarului "să refacă planurile, astfel încât acestea să respecte strict înălţimea prevăzută pentru Bulevardul Lascăr Catargiu".
Arhitectul N.T. Galia a refăcut proiectul, iar Theodor C. Lipatti a cerut o nouă autorizaţie de construcţie la 18 septembrie 1933 pentru o clădire de raport, de data aceasta doar cu şase etaje. Dar şi noile planuri prezentate au fost considerate neregulamentare, întrucât "subsolul nu este ridicat cu 1,50 m deasupra trotuarului; în retragerea de 4 m din aliniere se face curte engleză nepermisă în regulament, care prevedea ca acea retragere să fie rezervată pentru grădină. Din alinierea trasată pe plan cadastrului reiese că nu se poate face calcan spre proprietatea dinspre Strada Visarion. În cazul când alinierea ar reieşi că este greşit trasată s-ar putea executa calcan. Garajul făcut ar trebui mutat. Înălţimile faţadelor şi gabaritul lor este contra prescripţiunilor regulamentului, înălţimile din planuri sunt false. Înălţimile atât pe boulevard, cât şi pe Strada Visarion nu pot să depăşească 12 m. Etajele de la al IV-lea în sus sunt complet ieşite din gabarit", scrie în dosarul PMB Tehnic nr. 315 din 1933.
Planurile au fost refăcute a doua oară şi depuse pentru autorizare la 13 octombrie 1933. Dar nici acest proiect nu era conform regulamentului: "O parte din etajele IV, V şi VI sunt ieşite din gabarit. Afară de obligaţia ce trebuie trecută în autorizaţie că sub pământ nu va avea voie a face locuinţă nu mai sunt alte obiecţii serioase". Altfel Primăria cerea proprietarului la 26 octombrie 1933 să modifice a treia oară proiectul pentru a obţine autorizaţia de construcţie.
Theodor C. Lipatti a abandonat însă ideea de a mai construi acest imobil. Astfel s-a păstrat vechea casă a familiei Lipatti, care în prezent este parte din patrimoniul arhitectural al Bucureştiului.
Capul mi-e tobă de planuri şi am în degete o nouă metodă senzaţională, cea mai grozavă descoperire a sfârşitului secolului al XIX-lea, singura şi adevărata cale de a lucra inteligent pianul. Am zis"
scria în 1936 Dinu Lipatti colegului său, Miron Soarec
Citeşte mai multe despre:
clădiri de patrimoniu

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Liviu şi Andrei se transformă în trupa Andre la Te cunosc de undeva! Andreea Bălan nu rezistă şi pleacă de lângă colegii ei
Cea mai nouă gală Te cunosc de undeva!, difuzată sâmbătă, de la 20:00, la Antena 1 îi va pune pe toţi cei 11 concurenţi ai transforming show-ului într-o ipostază foarte dificilă. Având...
Cine sunt cele 25 de pretendente la inima Burlacului

Modul în care porți geanta spune multe despre personalitatea ta

Cum facem vestiţii mucenici moldoveneşti
Mucenicii moldoveneşti sau sfinţişori, așa cum mai sunt denumiți în anumite zone ale țării, sunt preparatele care nu lipsesc de pe masă de Sfinții 40 de Mucenici, din 9 martie.
Iată cea mai simplă...
Circuite noi pentru vizitatori, în jurul celor mai frumoase castele

La 17 ani, Daria Ștefania merge în finala iUmor! Cea de-a treia ediție, lider de audiență
Cea de-a treia ediţie a celui mai nou sezon iUmor, difuzată miercuri seara, între orele 20.30 – 22.56, la Antena 1, a fost lider de audiență la nivelul publicului comercial din mediul urban.
Astfel, la nivelul...
Cea de-a treia ediție iUmor a fost lider de audiență
Cea de-a treia ediţie a celui mai nou sezon iUmor, difuzată miercuri seara, între orele 20.30 – 22.56, la Antena 1, a fost lider de audiență la nnivelul publicului comercial din mediul urban.
Astfel, la...
Chefi la cuțite – lider de audiență. Connect-R a venit în emisiune la rugămintea fiicei sale

Donald Trump, roast istoric la iUmor, miercuri, de la 20.30, la Antena 1

Cum poți deveni make-up artist: sfaturi pentru primii pași și o viziune productivă
Meseria de make-up artist presupune, înainte de toate, pasiune și dedicare. Nu toți pasionații de machiaj, look și tehnici de înfrumusețare pot face o carieră din asta, dar dacă eștii perseverent și îți...
Redescoperirea relației sau a căsniciei: ce poți face pentru a dezvolta constant pasiunea pentru partener
Relațiile de lungă durată și căsniciile au nevoie de atenție, o bună gestionare a conflictelor și, de multe ori, compromisuri. Deoarece este foarte greu, spre imposibil, să ai aceleași sentimente ca cele din pr...
Chefi la cuțite – lider de audiență cu cel de-al doilea episod. Show-ul a fost urmărit de peste 2 milioane de telespectatori

Parfumurile orientale: descoperă de ce au devenit atât de populare în întreaga lume?

Debut în forță pentru noul sezon Chefi la cuțite. Emisiunea a fost lider de audiență pe publicul comercial

Toto Dumitrescu se alătură distribuţiei serialului Adela, de la Antena 1
