Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Opera din Sydney a fost singura clădire modernă celebră pănă la terminarea Muzeului Guggenheim, in 1997. Această impresionantă lucrare a fost proiectată de arhitectul danez Jorn Utzon.
Opera din Sydney a fost singura clădire modernă celebră pănă la terminarea Muzeului Guggenheim, in 1997. Această impresionantă lucrare a fost proiectată de arhitectul danez Jorn Utzon. Incepută in anul 1959, a fost realizată in trei etape: prima etapă (1959-1963) a fost construirea temeliei şi a platformei, etapa a II-a (1963-1967) a constat in construirea structurii superioare de rezistenţă şi a acoperişului, iar cea de-a III-a etapă (1967-1973) a fost amenajarea interioară a clădirii.
Deşi a fost considerată in anii â50 de către specialiştii din domeniu ca fiind nerealizabilă, construcţia a fost terminată in anul 1973.
Pănă in anul 1973, oraşul Sydney nu avea o clădire dedicată spectacolelor şi concertelor. Acestea erau ţinute in condiţii improprii, in clădirea primăriei. In ciuda promisiunilor lui Sir Eugene Goosens, un mare compozitor englez numit director al orchestrei simfonice din Sydney in 1947, demararea construirii unei astfel de clădiri nu a fost realizată. Acesta promisese că una din primele sale acţiuni va fi să militeze pentru crearea unei clădiri potrivite.
La sfărşitul anului 1954, Guvernul din New South Wales a inceput să se implice in rezolvarea acestei situaţii cu care se confruntau artiştii.
Citește pe Antena3.ro
Joseph Cahill, premierul de la acea vreme, a infiinţat un comitet menit să ducă la bun sfărşit proiectul şi a pornit şi finanţarea lui.
Construirea Operei
Pe toată durata lucrărilor proiectul s-a confruntat cu probleme majore, de la condiţiile meteo nefavorabile la dificultăţi de ordin tehnic, financiar sau politic. Elementul cel mai important care iese in evidenţă la această construcţie impresionantă este acoperişul. El fusese iniţial conceput de Utzon ca o serie de parabole suprapuse, dar pentru că nu s-a găsit o soluţie tehnică pentru a le construi, planurile au trebuit refăcute.
Utzon a refăcut proiectele şi, la mijlocul anului 1961, a prezentat noile planuri echipelor de constructori. Soluţia aleasă de Utzon, cea care poate fi văzută şi astăzi, a fost foarte bine primită de ingineri.
FinisajeÂ
Opera din Sydney ocupă o suprafaţă de aproximativ de 1,8 hectare din cele 2,2 hectare de teren pe care le are la dispoziţie. Clădirea are o lungime de 185 metri şi 120 de metri lăţime. Partea cea mai inaltă a acoperişului (de deasupra sălii de concerte) are 67 de metri.
Acoperişurile au fost construite din 2.194 de bucăţi de ciment prefabricat. Acestea căntăresc pănă la 15 tone fiecare şi sunt ţinute la un loc de 350 km de cablu tensionat de oţel. Intreaga clădire este susţinută de 580 de piloni de beton, scufundaţi pănă la 25 de metri sub apă.
Interiorul şi exteriorul sunt finisate cu granit roz, adus din cariera de la Tarana, din New South Wales. La decorarea sălilor s-a folosit lemn adus din două păduri din nordul ţinutului.
Amplasament inspirat
Opera din Sydney este amplasată pe locul fortului Macquarie Tram, care a fost demolat pentru a face loc acestei noi clădiri.
De la inaugurarea ei la 20 octombrie 1973, Opera din Sydney a fost locul in care s-au desfăşurat unele din cele mai memorabile spectacole artistice de operă, teatru sau balet. In anul 1957, proiectul pentru această construcţie a căştigat concursul internaţional şi s-a materializat intr-o structură impresionantă. Aceasta este una dintre cele mai fotografiate şi celebre clădiri ale secolului al XX-lea.
