Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cine deţine proprietăţi bine puse la punct, in afara mediului rural, se poate găndi la o ofertă de turism sezonier cu ocazia Sărbătorilor de iarnă
Cine deţine proprietăţi bine puse la punct, in afara mediului rural, se poate găndi la o ofertă de turism sezonier cu ocazia Sărbătorilor de iarnă
Am decis să abordăm acest subiect in urma unei acţiuni de prospectare a pieţei turistice pentru zilele de Sărbătoare de la sfărşitul de an pe segmentul afacerilor familiale cu caracter permanent sau sezonier. Trebuie să spunem că am avut curiozitatea legitimă şi binevenită de a ne interesa cum stau lucrurile in acest domeniu şi prin alte ţări europene, pentru a vedea ce au alţii şi noi n-avem, ce ştiu alţii şi noi nu ştim, ce pot alţii şi noi nu prea putem...
Vom analiza problema atăt din punct de vedere al ofertantului, căt şi acela al beneficiarului acestui tip de servicii, vom vedea cum stăm cu raportul dintre confort şi preţuri, vom vedea situaţia cadrului legal existent. In sfărşit, vom incerca să punem in balanţă avantajele şi dezavantajele acestui tip de intreprindere pentru intreprinzător, să ne convingem că el poate obţine profit şi, eventual, dacă poate dezvolta afacerea pentru viitor.
Cum merge la alţii
Am analizat oferta din nordul şi sudul extrem al continentului, din zonele cu tradiţie, dar şi din unele ţări recent intrate in Uniunea Europeană şi care au reuşit intr-un timp-record să se adapteze pieţei cu oferte competitive. Dorim să accentuăm asupra faptului că cercetarea noastră nu a vizat zonele cu tradiţie turistică de notorietate, plasate in jurul sau in apropierea staţiunilor montane unde se pot practica sporturi de iarnă şi există toate dotările moderne specifice anotimpului rece. Şi asta pentru simplul motiv că acolo se poate vorbi despre o adevărată industrie a turismului, serviciile, utilităţile şi preţurile fiind racordate la un mecanism concurenţial bine pus la punct şi care funcţionează de zeci, poate de sute de ani. Dar să trecem la... obiect. Intr-o mică localitate norvegiană, cu aproximativ 3.000 de locuitori, am găsit peste 50 de oportunităţi de a petrece sfărşitul de an, inclusiv Crăciunul şi Revelionul, la preţuri cuprinse intre 45 şi 120 de euro, in funcţie de serviciile incluse, de mărimea spaţiului disponibil şi de gradul de intimitate oferit. Variantele cele mai ieftine erau la două-trei camere, pentru o perioadă de minimum şapte zile, fără să ofere şi mese festive organizate de gazdă. Toate au insă micul dejun inclus (şi, după cum ştim, este vorba despre un mic dejun extrem de consistent...), iar unele au posibilitatea de a negocia pe parcursul şederii orice comandă culinară, in oricare din zilele sau nopţile perioadei de inchiriere. Ofertele mai costisitoare conţineau un corp de clădire (cabană, casă, vilă) pus in totalitate la dispoziţia inchiriatorului, cu servicii semihoteliere incluse şi cu două mese pe zi: mic dejun şi prănz sau cină, la alegere.
Citește pe Antena3.ro
Acest tip de ofertă funcţionează in cam toată Europa Occidentală, evident, cu diferenţe de preţ determinate in principal de situaţia economică generală a ţării-gazdă, de volumul cererii (care determină gradul de acoperire a capacităţilor de cazare). Credem că cititorii noştri ştiu, o diferenţă sensibilă o face şi tipul de climă al zonei, de la cea mediteraneană la banda temperat-continentală sau extremele nordului.
Cum merge la noi
Romănia are un potenţial remarcabil privind coordonatele geo-climaterice şi valoarea naturală a peisajului pentru a dezvolta acest tip de ofertă turistică. Mai avem şi atuul unei oferte culinare specifice extrem de tentantă, atăt prin originalitate, căt şi prin valoarea nutritivă a produselor naturale rarisime sau foarte scumpe in Occident. Am merge şi mai departe, spunănd că, pănă la un punct, stadiul intărziat de civilizaţie la care se află in acest moment Romănia, mai cu seamă in spaţiul rural, poate constitui in sine un punct de atracţie ce trebuie speculat. Suntem in acelaşi timp dezavantajaţi de căteva handicapuri majore şi dificil de remontat pentru căteva decenii de acum inainte. Cel mai mare dintre ele este, evident, lipsa unor coridoare de circulaţie rutieră, care să ne conecteze cu lumea civilizată şi care să ofere posibilitatea deplasării rapide către orice obiectiv turistic din interiorul ţării. Ce să mai vorbim despre starea infrastructurii rutiere la nivelul drumurilor naţionale sau judeţene care, intr-o proporţie absolut dezarmantă, sunt impracticabile mai ales pe timpul iernii.
Un al doilea handicap important este lipsa unor dotări şi facilităţi care să răspundă pretenţiilor şi obiceiurilor turiştilor veniţi din vestul continentului, extrem de atenţi la capitole cum sunt condiţiile de igienă personală şi colectivă, gradul de confort la standarde acceptabile sau comportamentul interuman in domeniul seviciilor (magazine, transport, informaţii utile etc.). Ar trebui observat faptul că, din păcate, am cam neglijat să ne aliniem rapid la aceste cerinţe imperative ale actului de turism, dar ne-am aliniat foarte prompt la preţurile europene, solicitănd sume mult disproporţionate faţă de condiţiile concrete pe care le oferim.
Stăm prost cu legea
Şi cadrul strict juridic, dar şi normele de fiscalitate care guvernează acest tip de afacere familială sunt extrem de greoaie, lipsite de orice maleabilitate, excesiv punitive şi aproape imposibil de respectat in totalitate. In ţările occidentale, statul, prin toate părghiile de care dispune, adoptă o atitudine pozitivă, menită să incurajeze orice iniţiativă particulară ce dă posibilitatea cetăţeanului să producă un profit suficient de mare, incăt să asigure un nivel de trai mai mult decăt decent pentru el şi familia sa. Simplificarea tuturor formalităţilor, relaxarea fiscală, sprijinul financiar acordat de bănci la nivel de strategie naţională, facilităţile oferite de autoritatea locală şi libertatea de decizie asupra alegerii oricărei oportunităţi sunt numai căţiva din pilonii de bază pentru derularea unor astfel de activităţi turistice. Statul romăn nu numai că nu acordă acest suport benefic, ba, dimpotrivă, pare mai degrabă interesat să pună beţe in roate, să sugrume din faşă ori să frăneze demararea şi dezvoltarea oricăror iniţiative. Ceea ce ne-am obişnuit să catalogăm, cu o denumire prea generală şi chiar improprie, drept turism rural nu işi găseşte corespondentul real decăt in căteva enclave izolate (vezi zona Branului, căteva realizări in nordul Moldovei sau in Banat) care au beneficiat de condiţii locale favorabile şi de un curent colectiv de iniţiativă.
Operatorii de pe piaţa turismului rural sau a turismului de intămpinare s-au şi organizat intr-o asociaţie de tip patronal, incercănd să diminueze ingerinţele statului, să obţină unele facilităţi şi să impună norme proprii de reglementare a pieţei. Au rămas in urmă in ceea ce priveşte nivelul şi formele de promovare (unele de-a dreptul penibile), analiza feed-back-ului şi stabilirea criteriilor minimale de lansare a ofertelor pentru clientul ipotetic, fie acesta romăn sau cetăţean străin.
Buna documentare
Pentru cine intenţionează să demareze o astfel de afacere avănd, să zicem, locaţia necesară şi un studiu economic incurajator, recomandăm să facă inainte de orice o vizită in străinătate şi să apeleze la serviciile acestui tip de turism. O călătorie de documentare altfel spus, in care poţi invăţa pe viu şi simţi pe propria piele postura in care trebuie să se afle turistul beneficiar. Daţi atenţie organizării generale, de la primire pănă la plecare, urmăriţi standardele de igienă in special la bucătărie şi grupurile sanitare, studiaţi comportamentul gazdei. Intors acasă, veţi evita să comiteţi greşeli care pot compromite bunul mers al afacerii.
Poate o denumire mai potrivită decăt aceea de turism rural ar fi practicarea turismului rustic, o afacere bine dezvoltată cam peste tot in lumea occidentală, lume in care cuvăntul "rustic" are acelaşi inţeles, iar reprezentarea lui in forme palpabile are reguli bine stabilite, respectă norme şi tradiţii, are un public-ţintă bine determinat, compact şi pasionat. Acest tip de turism are marele avantaj că poate beneficia de unele derogări de la standardele de confort citadine, oferind soluţii civilizate, dar impregnate cu valori tradiţionale locale. Nu necesită un volum mare de investiţii, poate fi integrat cu uşurinţă in peisaj şi este uşor adaptabil preferinţelor utilizatorului
